Alain Delon, 82
https://www.ziarulmetropolis.ro/alain-delon-80/

„Îmi pare rău să o spun, dar nu mai există diferenţe, nu mai este respect. Nu am nimic împotriva persoanelor gay, dar, noi, bărbaţii, suntem făcuţi pentru a iubi femeile” – Alain Delon. Unul dintre simbolurile cinematografiei franceze împlineşte, astăzi, 82 de ani!

Un articol de Petre Ivan|8 noiembrie 2017

Născut la Sceaux, Hauts-de-Seine, în apropiere de Paris, la 8 noiembrie 1935, Alain Delon era comparat, la doar 23 de ani, cu faimoșii actori francezi Gerard Philipe și Jean Marais, dar și cu actorul american James Dean.

Începând cu 1956, a fost cel mai vizibil actor al cinematografiei franceze, alături de Louis de Funes și Jean-Paul Belmondo, jucând în peste 100 de filme și având peste 100 de milioane de vizionări.

La începutul anilor ’50, Alain Delon s-a înrolat în arAlain Delonmata franceză, participând în războiul din Indochina. În 1955, a revenit la Paris unde a avut o serie de slujbe, printre care chelner, vânzător sau hamal în Les Halles.

Nemulțumit, se hotărăște să înceapă o carieră în actorie, iar în 1957 își face debutul în filmul lui Yves Allégret ”Quand la femme s’en mele”.

Au urmat o serie de filme devenite clasice, printre care: ”Plein Soleil” (1960), în regia lui René Clément şi ”Rocco e i suoi fratelli” (1960), regizat de Luchino Visconti.

În 1962 a apărut alături de Monica Vitti în ”Eclipsa”, în regia lui Michelangelo Antonioni, apoi în ”Il Gattopardo” (Ghepardul, 1963), alături de actorii Burt Lancaster, Claudia Cardinale, Giuliano Gemma și Terence Hill, care a obținut premiul Palme d’Or.

În 1963 a jucat în ”La Tulipe noire” de Christian-Jaque. Rolul Jeff Costello din ”Le Samourai” (1967) în regia lui Jean Pierre Melville l-a consacrat pe actor în rolul luptătorului rebel.

În anii ’80 s-a afirmat ca regizor și a abordat roluri sofisticate precum cel din ”Un amour de Swanh (1984).Alain Delon

Alain Delon a debutat, în 1988, ca actor de televiziune în serialul ”Cinéma”. În 1998, l-a reîntâlnit pe Jean Paul Belmondo în comedia lui Patrice Leconte, ”Une chance sur deux”.

Am fost programat pentru success, nu pentru fericire. Cele două nu merg împreună. – Alain Delon

Premii

A primit, în 1972, premiul David de Donatelli la Festivalul de la Taormina, iar în 1984 a fost distins cu Premiul César pentru rolul din ”Nôtre Histoire”, în care a jucat alături de Nathalie Baye, iar în februarie 1995 i-a fost acordat premiul Ursul de Aur pentru întreaga sa carieră, la Festivalul de la Berlin.

După Jean-Paul Belmondo în 2011, Festivalul de la Cannes i-a adus în 25 mai 2013, un omagiu întregii cariere cinematografice a actorului Alain Delon, în ajunul anunțării palmaresului celei de-a 66-a ediții, prin proiecția filmului ”Plein Soleil” (1960), al lui René Clément, într-o versiune restaurată inedită.

Alain Delon este Comandor al Ordinului Artelor și Literelor (1986) și Cavaler al Legiunii de Onoare (1990). A fost promovat la rangul de officier (ofițer) în 2005.

Din 1984, Delon locuiește în Elveția, în regiunea Geneva, iar în luna martie 2000 a primit cetățenia elvețiană.

Foto: Alain Delon – cinemagia

10
/05
/22

Cel mai complex proiect documentar dedicat naturii din România vine la HBO Max. „România sălbatică”, realizat de Dan Dinu și Cosmin Dumitrache, va putea fi vizionat de abonații platformei de streaming din 12 mai, pe parcursul a trei episoade. În iulie, miniseria va fi difuzată și pe HBO.

09
/05
/22

Walter Robinson, jurnalistul care a condus echipa Spotlight din cadrul publicației Boston Globe în investigația care a primit în 2003 premiul Pulitzer pentru Public Service vine la București, pentru cea de-a 11-a ediție Superscrieri.

29
/04
/22

CRONICĂ DE FILM "Spioni de ocazie" (2021), noul documentar al Oanei Giurgiu, disponibil în cinematografe, aduce în atenţie o poveste fascinantă de spionaj din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care a vizat şi România. Formal, însă, filmul nu se ridică la înălţimea subiectului său.

18
/04
/22

Selecția de filme OWR#15 surprinde la scară mică complexitatea mediului natural și este gândită ca un ecosistem în sine, secțiunile dezvoltându-se ca niște ramuri care cresc din același trunchi și care doar împreună formează un întreg.