Alain Delon, 82
https://www.ziarulmetropolis.ro/alain-delon-80/

„Îmi pare rău să o spun, dar nu mai există diferenţe, nu mai este respect. Nu am nimic împotriva persoanelor gay, dar, noi, bărbaţii, suntem făcuţi pentru a iubi femeile” – Alain Delon. Unul dintre simbolurile cinematografiei franceze împlineşte, astăzi, 82 de ani!

Un articol de Petre Ivan|8 noiembrie 2017

Născut la Sceaux, Hauts-de-Seine, în apropiere de Paris, la 8 noiembrie 1935, Alain Delon era comparat, la doar 23 de ani, cu faimoșii actori francezi Gerard Philipe și Jean Marais, dar și cu actorul american James Dean.

Începând cu 1956, a fost cel mai vizibil actor al cinematografiei franceze, alături de Louis de Funes și Jean-Paul Belmondo, jucând în peste 100 de filme și având peste 100 de milioane de vizionări.

La începutul anilor ’50, Alain Delon s-a înrolat în arAlain Delonmata franceză, participând în războiul din Indochina. În 1955, a revenit la Paris unde a avut o serie de slujbe, printre care chelner, vânzător sau hamal în Les Halles.

Nemulțumit, se hotărăște să înceapă o carieră în actorie, iar în 1957 își face debutul în filmul lui Yves Allégret ”Quand la femme s’en mele”.

Au urmat o serie de filme devenite clasice, printre care: ”Plein Soleil” (1960), în regia lui René Clément şi ”Rocco e i suoi fratelli” (1960), regizat de Luchino Visconti.

În 1962 a apărut alături de Monica Vitti în ”Eclipsa”, în regia lui Michelangelo Antonioni, apoi în ”Il Gattopardo” (Ghepardul, 1963), alături de actorii Burt Lancaster, Claudia Cardinale, Giuliano Gemma și Terence Hill, care a obținut premiul Palme d’Or.

În 1963 a jucat în ”La Tulipe noire” de Christian-Jaque. Rolul Jeff Costello din ”Le Samourai” (1967) în regia lui Jean Pierre Melville l-a consacrat pe actor în rolul luptătorului rebel.

În anii ’80 s-a afirmat ca regizor și a abordat roluri sofisticate precum cel din ”Un amour de Swanh (1984).Alain Delon

Alain Delon a debutat, în 1988, ca actor de televiziune în serialul ”Cinéma”. În 1998, l-a reîntâlnit pe Jean Paul Belmondo în comedia lui Patrice Leconte, ”Une chance sur deux”.

Am fost programat pentru success, nu pentru fericire. Cele două nu merg împreună. – Alain Delon

Premii

A primit, în 1972, premiul David de Donatelli la Festivalul de la Taormina, iar în 1984 a fost distins cu Premiul César pentru rolul din ”Nôtre Histoire”, în care a jucat alături de Nathalie Baye, iar în februarie 1995 i-a fost acordat premiul Ursul de Aur pentru întreaga sa carieră, la Festivalul de la Berlin.

După Jean-Paul Belmondo în 2011, Festivalul de la Cannes i-a adus în 25 mai 2013, un omagiu întregii cariere cinematografice a actorului Alain Delon, în ajunul anunțării palmaresului celei de-a 66-a ediții, prin proiecția filmului ”Plein Soleil” (1960), al lui René Clément, într-o versiune restaurată inedită.

Alain Delon este Comandor al Ordinului Artelor și Literelor (1986) și Cavaler al Legiunii de Onoare (1990). A fost promovat la rangul de officier (ofițer) în 2005.

Din 1984, Delon locuiește în Elveția, în regiunea Geneva, iar în luna martie 2000 a primit cetățenia elvețiană.

Foto: Alain Delon – cinemagia

16
/02
/21

OPINIE Cinematografia română este aproape de un moment istoric – cel puţin o nominalizare la Premiile Oscar. În ciuda succesului internaţional uriaş, documentarul „colectiv” al lui Alexander Nanau a împărţit opinia publică din România. Unul dintre motivele de divizare – prezenţa lui Vlad Voiculescu. E bine, totuşi, când un film stârneşte valuri şi nu e primit cu indiferenţă.

11
/02
/21

„Les traducteurs” (2019), în regia lui Régis Roinsard, a intrat în cinematografele de la noi din 5 februarie, distribuit de Independența Film. Un lungmetraj captivant, care țese o adevărată enigmă în jurul unui bestseller, fentându-și spectatorul la fiecare pas.

10
/02
/21

Luni, 8 februarie, de la ora 18:00, pe pagina de Facebook a Festivalului Internațional Film O'Clock a putut fi urmărită conferința de presă care a anunțat selecția oficială de scurtmetraje din competiția festivalului. Cele 15 titluri au fost prezentate de Mirona Radu, fondator și director de festival, delegat pentru România, Ioanna Kryona, delegat pentru Grecia, Andrew Mohsen, delegat pentru Egipt și au fost urmate de o discuție cu criticul de film Cristi Mărculescu.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

08
/02
/21

CARTEA DE CINEMA În septembrie 1939, Franţa trebuia să găzduiască la Cannes, cu sprijinul SUA, un mare festival de film, o alternativă la Mostra de la Veneţia, din Italia fascistă. Izbucnirea războiului opreşte planul în ultimul moment. O carte a unui istoric francez, apărută şi în limba română, reconstituie această poveste fascinantă.

08
/02
/21

”Another Round / Încă un rând”, cel mai recent film în regia lui Thomas Vinterberg cu Mads Mikkelsen în rolul principal a fost nominalizat astăzi la categoria ”Cel mai bun film într-o limbă străină” la cea de 78-a ediție a Globurilor de Aur, care va avea loc anul acesta pe 28 februarie, într-o variantă online transmisă în direct, simultan din New York și Los Angeles.

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

02
/02
/21

Film O'Clock International Festival a apărut ca un parteneriat între țări care împărtășesc același fus orar și dragostea pentru cinema, ce își propune să fie mai mult decât un festival de film – o adevărată mișcare culturală ce folosește ca mijloace meridianul și fusul orar pentru a transforma Terra într-o citadelă cinematografică.

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.