Alexăndria, istoria ca o poveste
https://www.ziarulmetropolis.ro/alex%c4%83ndria-istoria-ca-o-poveste/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în ţara noastră la 1508 dar setea de cunoaştere, de informare a strămoşilor noştri este o realitate confirmată de existenţa numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanţ, şi anume ”Alexăndria”.

Un articol de Georgeta Filitti|5 februarie 2019

Este istoria eroului legendar Alexandru, regele Macedoniei, compusă în sec. II înainte de Christos. În sec. XIV apare o versiune sârbo-croată după care, la mijlocul sec. XVI, începe să fie transpusă și copiată în limba română. Dintre cele peste 50 de copii, o amintim  pe cea a popii Ioan Românul din Sânpetrul Hunedoarei, fiind cea mai veche ajunsă până la noi și realizată la 1620. Peste aproape 70 de ani, la 1690, moldoveanul Năstase Negrule copiază din nou textul ilustrându-l în plus într-o formă excepțională.

Alexăndria se înscrie printre ”cărțile populare” care sute de ani au ținut loc de lectură unor oameni curioși și cu respect deosebit pentru manuscrisul avut în fața ochilor. Astfel copia lui Negrule păstrează note marginale de tipul: ”la anul 1823, dechemvrie 31, am isprăvit și eu de citit această cărticică a marelui împărat Alexandru Măchidon…, cu adevărat că este de minune” (Ion Cârji, ban); ”să să știe că am citit și eu într-aceste istorii… și foarte mi-a plăcut” (Ștefan Feștilă, 1824, noiemvre 25). În 1831, Iancu Ghibănescu citește manuscrisul și îl roagă pe Dumnezeu să ierte păcatele scriitorului…

Dar care este istoria lui Alexandru Machedon? Într-o narațiune sfătoasă, pe alocuri incertă, povestea curge așa: Darius, împăratul persan, alături de Filip, regele Macedoniei, atacă Egiptul. Regele acestuia, Nectanebo al II-lea, citește în ceară fierbinte că țara îi va fi înfrântă, el să fugă și să se întoarcă întinerit ca s-o salveze. Se duce în Macedonia unde o face pe vraciul și, în absența lui Filip, se culcă cu soția acestuia, Olimpia. Rodul întâlnirii lor e Alexandru. Dar băiatul și-a întârziat venirea pe lume căci tatăl, de față la naștere, nu i-a îngăduit să iasă din pântecele maică-sii decât atunci când zodiile au devenit favorabile. Între timp, Filip se întoarce acasă și îl recunoaște pe Alexandru ca fiu al său. Îl încredințează lui Aristotel spre creștere; în același timp îl instruiește și Nectanebo. Dar cei doi tați mor și Alexandru, la 17 ani, e regele Macedoniei. Cucerește în dreapta și în stânga, Roma, ”țara Engliterii”, ”țara leșească”, Ardealul, ”țara tătărească”, ”țara arăpescă” de pe Marea Neagră. Cruță Ierusalimul, cucerește Babilonul, se războiește cu Darius, împăratul persanilor, și are o întâlnire neobișnuită cu el. Se dă drept propriul său sol, e cinstit de Darius cu vin în cupe de aur. Le bea și paharele le îndeasă în buzunar. Când e recunoscut, fuge și, ca să poată ieși din palat, mituiește portarii cu cupele furate. Cei doi se împacă și Alexandru se căsătorește cu Ruxandra, fiica persanului.

Apoi Alexandru își continuă cuceririle. Ajunge în India, țara lui Por împărat. Se luptă cu acesta, îl învinge. Primește vizita maestrului său, Aristotel și-i dezvăluie taina celor patru ajutoare cu care a cucerit lumea:  limba dulce, judecata dreaptă, iertarea greșelilor, mâna întinsă.

În tot ce întreprinde i se arată prorocul Irimia. Când acesta moare la Ierusalim, Alexandru poruncește să-i fie duse oasele la Alexandria, orașul întemeiat de el pentru a-l scăpa de șerpii care ucideau oamenii acolo.

Invidiat de unii, cu Macedonia râvnită de alții, Alexandru e otrăvit și cere să fie îngropat la Alexandria, nu înainte de a proroci că țara sa se va afla vreme îndelungată sub jugul turcilor.

Alexăndria rămâne o împletire fermecătoare de fapte reale (existența lui Alexandru Macedon și cuceririle lui fabuloase) cu povești din afara timpului său, elemente supranaturale, premoniții, destine împlinite potrivit deslușirilor date de mișcarea astrelor.



22
/05
/22

„Se estimează că un procent cuprins între 62 și 70% din populația generală se îndoiește într-un moment sau altul din carieră de legitimitatea statutului sau succesului”, afirma psiholoaga cliniciană Pauline Rose Clance în prima parte a anilor `80, când a început să studieze sindromul impostorului.

19
/05
/22

Asociația Bloc Zero a lansat primul număr al revistei de bandă desenată documentară POC!

10
/05
/22

După doi ani (2020 şi 2021), în care Premiile au fost acordate online și transmise în direct pe pagina de Facebook a revistei (cu laureaţii şi membrii juriului intervenind doar în faţa camerelor video), după ce, din motive de pandemie, Premiile au fost amînate din primăvară în toamnă, anul acesta revista noastră va acorda, din nou, Premiile Observator cultural la Teatrul Odeon, marţi, 17 mai, de la ora 19.00.

10
/05
/22

Salonul Internațional de Carte Bookfest, cel mai important salon de carte din România şi singurul eveniment al industriei editoriale care a reuşit să capete o dimensiune internaţională marcantă, revine în peisajul evenimentelor culturale din capitală după trei ani de absență pandemică. Peste 100.000 de vizitatori sunt așteptați la ediția din acest an a Bookfest, în perioada 1-5 iunie, în Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo.

18
/04
/22

Cea mai recentă carte a scriitoarei Elena Ferrante, Invențiile ocazionale, a fost publicată recent în traducere la Editura Pandora M, în cadrul colecției Anansi. World Fiction. Este vorba despre un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare, texte însoțite de o serie de ilustrații ingenioase semnate de Andrea Ucini – un tur de forță vizuală.