Alex. Stefanescu, la Cercul Literar Cărtureşti Verona – Texte care n-au folosit la nimic
https://www.ziarulmetropolis.ro/alex-stefanescu-la-cercul-literar-carturesti-verona-texte-care-n-au-folosit-la-nimic/

Marţi, 2 septembrie, ora 19.00, Alex Ștefănescu este invitat în cadrul Cercului Literar pentru o dezbatere pe tema cărţii Texte care n-au folosit la nimic, publicată anul acesta la Editura All. Discuţia va fi moderată de cronicarul literar Dan-Liviu Boieriu.

Un articol de Petre Ivan|31 august 2014

Cercul literar este o inițiativă ZoneTagProductions. Întâlnirile au loc în ceainăria librăriei Cărturești Verona în prima zi de marți a lunii și scopul lor este de a-i pune pe cititori în dialog direct cu scriitorii pe tema celor mai recente cărți ale lor și de a-i informa asupra ultimelor apariții editoriale.

Despre carte:

Texte care n-au folosit la nimic

„Doamne, ce-am mai scris în acești aproape douăzeci și cinci de ani de după 1989! Mi-am folosit inteligența, talentul, pregătirea intelectuală, umorul (în măsura în care le am) pentru a contribui la schimbarea în bine a țării mele, care, după ce se deșteptase din somnul cel de moarte în care-o adânciseră barbarii de tirani, zăcea nemișcată și se lăsa invadată − ca un pom de omidele păroase − de barbarii de tirani recondiționați și reorganizați.

Așa cum un copil aflat în autobuz, cu mâinile pe spătarul din față, are impresia că el execută virajele sau, apăsând cu piciorul pe podea, crede în mod naiv că el face ca autobuzul să meargă mai repede, și eu, orbit de entuziasm și recăzut în infantilism, aveam impresia că schimb ceva în țara mea. N-am schimbat nimic, nimic, nimic.“ (Alex. Ștefănescu)

Texte care n-au folosit la nimic , de Alex. Stefanescu

Texte care n-au folosit la nimic , de Alex. Stefanescu

Despre Alex. Stefanescu:

Critic şi istoric literar, prozator, dramaturg, publicist, realizator de emisiuni TV. Redactor (începând din 1990) și redactor-şef (în perioada 1995-2010) al revistei România literară.

Autor a mii de articole şi a douăzeci de cărţi, dintre care un mare ecou l-a avut Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, apărută în 2005 (Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei). Volumele Jurnal secret (2009) şi Bărbat adormit în fotoliu (2010) s-au epuizat din librării şi au fost reeditate la cererea publicului.

În 2009 a publicat o carte despre două sute cincizeci de cărţi proaste, Cum te poţi rata ca scriitor. Tot în 2009, a început să realizeze şi o emisiune TV pe această temă, Tichia de mărgăritar. A urmat, între 2011 și 2013, emisiunea Iluminatul public, consacrată celor mai bune cărţi apărute după 1989.

Un succes remarcabil a avut (și continuă să aibă) volumul Convorbiri cu Alex. Ștefănescu, realizat de Ioana Revnic și publicat în 2013 la Editura ALL.

Foto cu Alex. Stefanescu – Texte care n-au folosit la nimic

08
/02
/21

CARTEA DE CINEMA În septembrie 1939, Franţa trebuia să găzduiască la Cannes, cu sprijinul SUA, un mare festival de film, o alternativă la Mostra de la Veneţia, din Italia fascistă. Izbucnirea războiului opreşte planul în ultimul moment. O carte a unui istoric francez, apărută şi în limba română, reconstituie această poveste fascinantă.

08
/02
/21

Editura Litera anunță lansarea pe litera.ro a noului Litera Blog, locul de întâlnire a celor mai interesante articole de opinie, dialoguri-eveniment, idei și sugestii de lectură pentru cititorii săi. Critici literari, scriitori români și străini, formatori de opinie, bloggeri, traducători, actori, traineri fac parte acum din comunitatea Litera Blog pentru a oferi publicului iubitor de carte cea mai bună experiență a lecturii.

05
/02
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a uneia dintre cele mai așteptate traduceri ale anului. Este vorba despre romanul „Hamnet”, semnat de prozatoarea britanică Maggie O’Farrell, apărut în traducere în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

04
/02
/21

10 idei despre globalizare și criza acesteia, oferite de israelianul Nadav Eyal în cartea sa „Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării” (Editura Polirom, 2020), o lectură esențială pentru omul de azi.

03
/02
/21

La Editura Seneca, în colecția „Noi” (dedicată mediului și ecologiei), apare, zilele acestea, volumul „Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu!“ de Fred Vargas (traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustrația de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017).

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.

31
/01
/21

Ediția din 2021 a Târgului de Carte de la Leipzig, unul dintre cele mai importante evenimente europene din domeniul editorial, nu va avea loc. Informația vine în contextul pandemiei Covid-19, după ce și ediția din 2020 a fost anulată, din aceleași motive.

29
/01
/21

Noi titluri semnate de nume de prim rang ale literaturii universale – clasici, laureați Nobel, voci actuale ale literaturii de pretutindeni – sînt aduse și cititorilor români, în traduceri de excepție, apărute sau în curs de apariție în prestigioasa colecție „Biblioteca Polirom”.

28
/01
/21

Născut pe 28 ianuarie 1936, scriitorul albanez Ismail Kadare împlinește astăzi 85 de ani, ocazie cu care vă oferim un amplu fragment din cea mai nouă carte a sa disponibilă în limba română – volumul de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Editura Humanitas Fiction, 2021, colecția „Raftul Denisei”, traducere de Marius Dobrescu).

25
/01
/21

CARTE DE CINEMA Diversele evoluţii ale tehnologiei audiovizuale din ultimii ani au adus o formă inedită de comentariu despre cinema – eseul-video. Criticul Irina Trocan i-a dedicat o substanţială carte, „Audiovizualul în opoziţie” (2020), în care discută de asemenea şi cinema-ul eseu.