Alexandru Tocilescu. MEMORIA CULTURALĂ
https://www.ziarulmetropolis.ro/alexandru-tocilescu-memoria-culturala/

“Să joci ani de-a rândul personaje fără o problematică importantă, să te fâţâi pe scenă de colo – colo strâmbându-te ca să obţii nişte aplauze cu care să poţi împăuna seara la cârciumă, mi se pare un lucru foarte trist.”– Alexandru Tocilescu (27 iulie 1946 – 29 noiembrie 2011). Unul dintre cei mai apreciaţi regizori români de teatru ar fi împlinit, astăzi, 70 de ani.

Un articol de Petre Ivan|27 Iulie 2016

Autor a zeci de spectacole, unele dintre ele marcând istoria recentă a teatrului românesc, autor al unui celebru diptic teatral, „Tartuffe” şi „Cabala bigoţilor”, în 1982, al primului spectacol al unui autor japonez în România, „Amurgul unui cocor”, în 1976, al unui faimos „Hamlet”  avându-l în rolul principal pe Ion Caramitru, Alexandru Tocilescu a şocat adesea prin versiunile scenice pe care le-a propus.

„O scrisoare pierdută” pentru care a primit un premiu UNITER, un „Oblomov”, un „Eduard al III-lea” pentru care a fost şi criticat, şi apreciat, apoi „Nevestele vesele din Windsor”, o reluare a unei montări din 1978, O zi din viaţa lui Nicolae Ceauşescu – premiat pentru regie, în 2006, în cadrul Festivalului Comediei Româneşti sunt doar câteva repere dintr-o carieră impresionantă.

În anul 2002, Alexandru Tocilescu a primit Premiul UNITER pentru întreaga activit

Una din treburile noastre, ale regizorilor, este sa incercam sa aducem mereu figuri noi, pesoane interesante, actori tineri, sa-i lansam. Asta nu e o meserie singuratica, trebuie sa ajuti omenii sa se afirme, sa arate ce pot, sa misti intr-un fel piata de teatru. – Alexandru Tocilescu

Alexandru Tocilescu a  primul regizor român care a primit o stea pe Aleea Celebrităților din București. Se întâmpla în iulie 2011.

Foto: Alexandru Tocilescu – facebook

14
/11
/18

METROPOLIS SPECIAL Niciunde în lume sfârșitul Primului Război Mondial nu a fost trăit mai spectaculos decât în Parisul anilor nebuni. Vă prezentăm o colecție de momente douăzeciste avându-i ca protagoniști pe Coco Chanel, Picasso, Hemingway, Isadora Duncan, Joyce, Josephine Baker, Proust, Colette, Stravinski...

01
/10
/18

A apărut o necesară carte-album, „CineBucurești. 100 de ani de modernitate - Sala de cinema”, coordonată de arhitectul Mihaela Pelteacu și cineastul Laurențiu Damian. Un volum despre istoria glorioasă a sălilor de cinema din București, care trezește nostalgii dar induce și tristețe din cauza stării actuale de degradare a cinematografelor.

09
/09
/18

Era cea mai lungă noapte a anului 1956, 21 spre 22 decembrie. Într-o cameră a Spitalului „Central” din Bucureşti, după zece zile de speranţe şi disperări, Nicolae Labiş înţelegea că va muri, că drumul înapoi spre viaţă îi fusese iremediabil închis atunci când destinul sau o mână „prietenoasă” îl împinsese spre linia tramvaiului de la Colţea.

04
/09
/18

George Bacovia, cel mai important poet simbolist român, a terminat liceul la 22 de ani, a publicat prima carte la 35 de ani, iar verbele sale favorite - conform frecvenței din poezii - erau „plânge” și „ninge". De asemenea, nu citea foarte mult, nu avea scriitori preferați și avea un talent deosebit la portrete și caricaturi...

27
/08
/18

Făget a devenit în această vară o destinație culturală găzduind prima manifestare artistică din cadrul proiectului Cămine în Mișcare / Moving Fireplaces, eveniment ce face parte dintr-o suită de astfel de activități pregătite de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană și Asociația Prin Banat.

05
/08
/18

A fost odată, în centrul Micului Paris, o lume în care se întâlneau deopotrivă şoaptele îndrăgostiţilor cu vocile stridente ale vânzătorilor de ziare ambulanţi şi muzica de la tarafurile lăutăreşti cu foşnetul apei sub vâslele liceenilor sau cu hohotele lor de râs, fericiţi că au evadat dintre zidurile Liceului „Lazăr”.

Page 1 of 2812345...1020...Last »