Alexandru Tomescu, în concert sub bagheta lui Gerd Schaller, pe 16 noiembrie, la Sala Radio
https://www.ziarulmetropolis.ro/alexandru-tomescu-in-concert-sub-bagheta-lui-gerd-schaller-pe-16-noiembrie-la-sala-radio/

Violonistul Alexandru Tomescu va cânta alături de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului Gerd Schaller, pe 16 noiembrie, la Sala Radio din Capitală. Programul concertului este centrat pe sonorităţile pline de vervă ale muzicii italiene – Gioachino Rossini, Niccolò Paganini şi creaţia lui Piotr Ilici Ceaikovski “Capriciu Italian”, informează un comunicat remis MEDIAFAX.  Uvertura operei […]

Un articol de Andrada Văsii|7 noiembrie 2012

Violonistul Alexandru Tomescu va cânta alături de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului Gerd Schaller, pe 16 noiembrie, la Sala Radio din Capitală.

Programul concertului este centrat pe sonorităţile pline de vervă ale muzicii italiene – Gioachino Rossini, Niccolò Paganini şi creaţia lui Piotr Ilici Ceaikovski “Capriciu Italian”, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

 Uvertura operei “Wilhelm Tell”, cea dintâi partitură de care se va bucura publicul prezent la concert, face parte din ultima creaţie lui Rossini şi este unul dintre cel mai des interpretate fragmente de operă din lume, adesea utilizat în filme artistice – precum “Portocala mecanică” (regia: Stanley Kubrick) – şi în emisiuni de radio şi televiziune.

Uvertura operei bazate pe piesa scrisă de Friedrich Schiller (a cărei acţiune redă întâmplări ale eroului popular al Elveţiei secolului al XIV-lea) începe cu o descriere sonoră de peisaj elveţian, sugerează o spectaculoasă furtună, evocă apoi muzica Tirolului şi se încheie cu momentul care punctează sosirea armatei elveţiene salvatoare.

Programul va continua cu două concerte semnate de Niccolò Paganini: “Concertul nr. 1 în re major pentru vioară şi orchestră” şi “Concertul nr. 2 în si minor pentru vioară şi orchestră”. Paganini este un compozitor extrem de îndrăgit de violonişti de renume, întrucât determină atingerea unor deosebite performanţe de virtuozitate. Celebritatea “Concertului nr. 2” aparţine finalului, în care un joc de clopoţei invită solistul la veritabile îndrăzneli în demonstraţiile sale sonore, asemenea focurilor de artificii.

“Capriciul Italian”, creaţie a lui Ceaikovski, va încheia o seară de bucurie în lumea muzicii. Poemul orchestral compus în 1880, rezultat din impresii de călătorie ale compozitorului la Roma, este, aşa cum o mărturisea artistul într-o scrisoare adresată Nadejdei von Meck, născut dintr-un proiect care urmărea “realizarea unei lucrări pline de efect graţie înlănţuirii unor melodii pline de voie bună, pe care le-a recepţionat în memorie, unele găsite în culegeri, altele auzite chiar de-a lungul străzilor”.

O prezenţă deja constantă pe scena Sălii Radio, dirijorul Gerd Schaller şi-a început cariera colaborând cu Opera de Stat din Hanovra. Repertoriul său este extrem de bogat şi cuprinde atât lucrări din repertoriul simfonic, vocal-simfonic, cât şi de operă, incluzând o variată paletă stilistică.

Gerd Schaller a colaborat cu Orchestra de Stat şi Orchestra Filarmonică Radio din Hanovra, Orchestra Filarmonică de Cameră din Leipzig, Orchestra Filarmonicii “George Enescu”, Orchestra Filarmonică de Cameră din Bamberg, Orchestra Simfonică a Teatrului Naţional din Praga, Orchestrele Radio din München şi Budapesta, Orchestra Operei Naţionale din Varşovia, cu ansamblul Munich Bach Soloists, cu Opera de Stat din Braunschweig. A fost dirijor principal al Teatrului de Stat din Braunschweig, iar între anii 2003 – 2006 a fost director artistic al Teatrului din Magdeburg.

Gerd Schaller a dirijat “Wozzeck” de Alban Berg, “Hérodiade” de J. Massenet, “Die tote Stadt” de Erich Wolfgang Korngold, “Adriana Lecouvreur” de Francesco Cilea, “Fedra” de Johann Simon Mayr, iar înregistrarea “Merlin” de Carl Goldmark a primit premiul Echo Classic pentru cea mai bună înregistrare de operă a anului2010.

Cu o carieră impresionantă, ce se întinde pe patru continente şi peste 30 de ţări, Alexandru Tomescu este unul dintre cei mai mari muzicieni români. Pretutindeni publicul şi presa apreciază la superlativ personalitatea carismatică a artistului, profunzimea şi frumuseţea interpretărilor sale.

Palmaresul lui Alexandru Tomescu numără peste 100 de premii I naţionale şi nu mai puţin de 26 de distincţii internaţionale, la concursuri de prestigiu precum: Nicolo Paganini (Italia), Pablo Sarasate (Spania), Marguerite Long – Jacques Thibaud (Franţa) sau George Enescu (România). În ultimii ani, tânărul violonist a fost invitat să se alăture pedagogilor celebri ai viorii în juriile unor concursuri internaţionale din Italia, Franţa şi România.

Un rol deosebit de important în formarea sa ca artist l-au avut profesorii săi, cei care l-au îndrumat, sprijinit şi inspirat de-a lungul anilor: mama sa, Mihaela Tomescu, maestrul Ştefan Gheorghiu, profesorul Eduard Schmieder şi violonişti renumiţi, precum Ruggiero Ricci, Igor Oistrach şi Tibor Varga.

De-a lungul a peste 20 de ani de activitate concertistică, acordurile viorii tânărului român au răsunat în cele mai mari săli de concerte ale lumii: Carnegie Hall – New York, Concertgebouw – Amsterdam, Berliner Philarmoniker, Théâtre des Champs Élysées – Paris sau Metropolitan Arts Center – Tokyo, alături de orchestre de prestigiu dirijate de dirijori celebri – Kurt Masur, Valery Gergiev şi Christoph Eschenbach.

Solist concertist al Orchestrei Naţionale Radio Bucureşti, tânărul violonist are o intensă activitate muzicală la nivel naţional, concertând pe scenele tuturor filarmonicilor din ţară. În calitatea sa de preşedinte al fundaţiei culturale “Remember Enescu”, Alexandru Tomescu este implicat în numeroase proiecte muzicale, în special organizarea concursului internaţional de vioară “Remember Enescu”.

Tânărul artist cântă pe celebra vioară Stradivarius Elder – Voicu din 1702, un instrument de o inestimabilă valoare, ce face parte din patrimoniul naţional al României.

 

Sursa: Mediafax

17
/12
/20

În anul aniversar Beethoven – 250 de ani de la naștere, Editura Casa Radio îl celebrează pe emblematicul compozitor german prin editarea albumului „Beethoven – Simfonia a V-a, Simfonia a VII-a”.

17
/12
/20

Atelierul de scriere dramatică „Muncă. Supraviețuire. Alienare”, conceput și coordonat de Nicoleta Esinencu, dramaturg, și-a propus să exploreze tema muncii: munca în capitalism, munca în curățenie, munca domestică, munca în carantină.

16
/12
/20

CRONICĂ DE FILM Cu premiera la TIFF şi disponibil online, pe Vimeo, documentarul (de aproape 30 de minute) „Totul pentru Riana”, realizat de Mihai Dragolea, jurnalist devenit şi regizor, este portretul unui tânăr prins între dorinţa de a trăi liber şi obligaţia de a avea grijă de familie.

15
/12
/20

Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Liviu Rebreanu“ revine cu un spectacol pentru toți cei care cred că teme precum dragostea, regretul, vinovăţia, minciuna şi memoria sunt din ce în ce mai previzibile. Regizoarea Laura Moldovan, cunoscută publicului mureşean pentru spectacolele de succes „Toate mi se întâmplă numai mie“ de Mihai Ignat şi „Detectorul de minciuni“ […]

15
/12
/20

Centrul Cultural LUMINA difuzează joi, 17 decembrie, de la ora 19.00, pe canalul de Youtube ale instituției, performance-ul „O mică glumă” , după o povestire de A.P. Cehov, în traducerea Antoanetei Olteanu, după o idee de Mirelei Zeța, care semnează și regia.

15
/12
/20

Miercuri, 16 decembrie, de la ora 19.30, este programată o întâlnire Humanitas #online #live cu Thierry Wolton și Gabriel Liiceanu despre „Complicii”, ultimul volum al trilogiei „O istorie mondială a comunismului”, un eveniment „Humanitas 30 de ani“. Puteți urmări acest dialog întâlnirea live, pe Facebook sau pe canalul YouTube Humanitas. Înregistrările video și audio vor […]

15
/12
/20

Documentarul „Destine Dragoș Mihalcea”, ce va putea fi vizionat în premieră națională pe Kanal D, în data de 26 decembrie, la ora 10:00, explorează viața frumoasă și tumultoasă al unuia dintre cei mai valoroși dansatori ai lumii, cel care a vânat succesul și a cules un cufăr de amintiri.

15
/12
/20

TOP Ce filme româneşti de ficţiune merită reţinute din acest an 2020 în care cinematografia a fost dată peste cap? Cu ce mai rămânem în afară de două încercări radicale ale unor regizori consacraţi, precum „Tipografic Majuscul”, de Radu Jude, şi „Malmkrog”, de Cristi Puiu?