Alexandru Tomescu: „Limite. Au fost create pentru a fi depăşite“
https://www.ziarulmetropolis.ro/alexandru-tomescu-limite-au-fost-create-pentru-a-fi-depasite/

Violonistul Alexandru Tomescu se lasă purtat de ritmul literelor din alfabet şi vorbeşte despre cele mai importante lucruri din viaţa lui, într-un interviu acordat Ziarului Metropolis.

Un articol de Dan Boicea|5 iunie 2014

A. A este simbolul corzii LA, cea de la care se acordează majoritatea instrumentelor orchestrei. Tot zumzetul de dinaintea unui concert porneşte de la acest unic sunet. Este un fel de big-bang al muzicii: de aici pleacă toate sunetele!

B. Biblioteca. Locul tihnit în care între fiecare două coperţi se ascunde altă lume. Nu pot vedea o bibliotecă separată de sora ei acustică – discoteca.

C. Caritate. Cred că este lucrul cel mai frumos pe care-l putem face aici, pe pământ: să ne ajutăm aproapele.

D. Dans. Atunci când nu găseşti sunetele sau melodia care să exprime tot ceea ce trăieşti, începi să dansezi. Pentru mine este o formă de eliberare.

Alexandru Tomescu

E. Enescu. Artistul total, poate una dintre ultimele personalităţi renascentiste ale secolului trecut. Muzica românească nu ar mai fi aceeaşi fără el.

F. Falafel. Sunt vegetarian de ceva vreme. Falafelul este una dintre slăbiciunile mele.

G. Greu. Nimic nu-i greu, doar noi ne imaginăm că ar fi aşa.

H. Hai! (română, japoneză şi germană). De la îndemnul din limba română, la afirmaţia din limba japoneză şi până la rechinul din limba germană. Ce au în comun? Cele trei litere: HAI.

I. Iubire. Dacă n-ar fi iubire, atunci nici muzică n-ar putea să existe.

J. Joacă. Ludicul este în tot ceea ce facem. Numai că de multe ori noi uităm acest lucru şi ne luăm prea în serios, devenind ridicol de serioşi.

K. Korea. Marea mea pasiune în Asia. O ţară care ar putea fi sora noastră de suflet. Coreenii sunt românii Asiei, eu aşa cred!

L. Limite. Au fost create pentru a fi depăşite.

M. Munte. Unul din locurile mele de vis este undeva la munte, departe de forfota oraşelor. Acolo regăsesc echilibrul, puritatea gândirii şi plăcerea de a reveni iar printre oameni.

N. Naivitate. Fără o fărâmă de naivitate, viaţa noastră ar fi foarte plicticoasă şi foarte previzibilă. Cred că este una dintre cele mai emoţionante însuşiri şi una dintre cele mai uşor de pierdut.

O. Om. Atât de uşor de scris şi de pronunţat, atât de greu de a fi, în adevăratul sens al cuvântului.

P. Prokofiev. Compozitorul meu preferat, pentru turneul Stradivarius din anul acesta. O muzică ce te ia şi te duce departe, te zguduie, te ridică, te aruncă şi în cele din urmă te mângâie cu o tandreţe incredibilă.

Q. Quod erat demonstrandum! Partea mea preferată de la problemele de matematică. Cu această formulă magică se încheia demonstraţia, deci problema era rezolvată!

R. Respiraţie. Acel sentiment magic, atunci când eşti pe scenă şi simţi la propriu respiraţia sălii, ca şi cum ar fi o creatură uriaşă, ce se trezeşte atunci, sub ochii tăi, prin muzica ta.

S. Stradivarius. Vioara mea de suflet!

T. Tot sau nimic. Nu mi-a plăcut niciodată cu jumătăţi de măsură.

U. Unitate în diversitate.

V. Viziunea pe termen lung este un element indispensabil atunci când vrei să construieşti ceva durabil.

W. Wong Kar Wai. Regizorul meu preferat; aş putea revedea iar şi iar filmele lui. Datorită lui m-am apucat la un moment dat să învăţ chineza cantoneză (proiect aflat în desfăşurare).

Y. Yoga. Concentrarea mentală este indispensabilă pentru oricine doreşte să obţină performanţe. Inclusiv în domeniul muzicii. Yehudi Menuhin obişnuia să mediteze în poziţia lotus înainte de a intra pe scenă în concert.

Z. Zbor. Într-o lume ideală, am putea cu toţii să ne luăm avânt şi să zburăm pur şi simplu! De aceea aş fi foarte tentat să văd cum e în absenţa gravitaţiei, pe staţia spaţială, de exemplu.

Cea de-a şaptea ediţie a Turneului Naţional Stradivarius se află în plină desfăşurare, cu săli de concerte arhipline, în mai multe oraşe din ţară. Violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Eduard Kunz vor susţine concerte la Bacău (7 iunie – Filarmonica “Mihail Jora”), Iaşi (9 iunie – Universitatea de Arte “George Enescu”) şi Bucureşti (11 iunie – Sala Radio).

Foto cu Alexandru Tomescu – Andrei Lupu

08
/06
/17

Între 20-27 mai, Buzăul a devenit scena Festivalului ”Buzău Iubește Teatrul”, un ”nou festival vechi” împrospătat cu un nume și un concept de organizare nou. Spectacole dintre cele mai noi și apreciate din București, dar și două spectacole din Piatra Neamț și Suceava, o secțiune pentru studenți și alta pentru copii, spectacole de stradă și conferințe. L-am prins pe foarte activul director Adrian Găzdaru în mijlocul festivalului și l-am rugat să-și tragă puțin sufletul și să ne povestească despre FBIT.

05
/06
/17

Dramaturgul Saviana Stănescu, născută în România și stabilită în Statele Unite ale Americii, a fost invitată recent să țină, alături de Matei Vișniec, un workshop de scriere dramatică în cadrul programului POINT New Writing, desfășurat la festCO 2017. Despre întâlnirea sa cu tinerii dramaturgi de la noi, dar și despre cum se scrie teatru azi, în rândurile care urmează...

02
/06
/17

"Limitările financiare pot fi luate ca un imbold creativ, dar numai dacă integrezi constrângerile bugetare de la început în procesul creativ", afirmă Antoine Le Bos, consultant de scenariu în cadrul "Less is More", o platformă europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat, care va desfăşura la TIFF un workshop.

30
/05
/17

Diana Cavallioti (31 de ani), rolul principal feminin din filmul românesc de mare succes „Ana, mon amour”, are, mai ales, o frumoasă carieră în teatru. În linii mari, toate acestea se cunosc. Din interviul care urmează veți afla detaliile. Cine, ce, de ce, unde, când, cum. Ca la Ziar.

29
/05
/17

INTERVIU „Secondo Me” a fost prezentat în 2016 la Locarno. În iunie, documentarul, care are în centru doi garderobieri (de la Viena şi Milano) şi o garderobieră (de la Odessa), va putea fi văzut la TIFF. Regizorul Pavel Cuzuioc, născut în Republica Moldova şi stabilit în Austria, vorbeşte despre film şi despre cum a ajuns cineast.

18
/05
/17

Scriitorul din Basarabia se află în plină mică trilogie a marginalilor, din care a publicat primele două volume: „Sectanții” și „Bandiții”. Atenție, urmează un interviu neconvențional! Despre cultură și războaie, despre cărți, tineri și nostalgie. Se pune chiar și întrebarea: „Ești un agent al Kremlinului, Vasile?“

16
/05
/17

Este unul dintre profesorii fondatori ai şcolii de teatru clujene și a instruit cinci generaţii de absolvenţi ai secţiei române de actorie. Miklós Bács vorbește despre povestea sa de viață și teatru și rolul Faust din spectacolul cu același nume în regia lui Silviu Purcărete, jucat la Teatrul Național ''Radu Stanca'' din Sibiu.

11
/05
/17

Profitând de lansarea în limba română a romanului „Cel mai frumos loc din lume e chiar aici” (ed. Humanitas, 2017), de Care Santos și Francesc Miralles, am provocat-o pe celebra scriitoare catalană la un exercițiu de rememorare a traseului său – de la primul concurs literar câștigat, pe când era elevă, la cum arată o zi obișnuită pentru ea acum, ca autoare a unor cărți traduse în peste 20 de limbi.

04
/05
/17

„Încă nu m-am îndepărtat de concluzia asta, că cinema-ul este inutil. Pe de altă parte, îl îmbrăţişez nemăsurat”, spune regizorul Gabriel Achim, al cărui debut, „Visul lui Adalbert” (2011), este acum disponibil pe platforma Cinepub. Noul său film, „Ultima zi”, va rula din 12 mai în cinematografe.

04
/05
/17

Un interviu neconvențional cu ziaristul (colaborator al Ziarului Metropolis) și scriitorul Andrei Crăciun, despre cea mai recentă dintre cărțile sale – „Aleea Zorilor” (publicată la Editura Polirom), care este o carte despre copilărie, scrisă într-o singură frază.

28
/04
/17

Lavinia Pele (25 de ani), nominalizată la Premiile UNITER pentru debut (cu rolul Doruleț din spectacolul „Visul unei nopți de iarnă”, de la Teatrul Tony Bulandra din Târgoviște). A studiat Teatrul la Cluj-Napoca (la clasa lui Miklos Bacs) și a făcut masterul la UNATC. Joacă și în „Zece pentru New York”, spectacolul aniversar de la Teatrul Metropolis. Ea este Fefe.