Alfred Nobel – de la “comerciant al morţii” la “finanţist al păcii”
https://www.ziarulmetropolis.ro/alfred-nobel-de-la-comerciant-al-mortii-la-finantist-al-pacii/

 Premiile Nobel s-au născut din voinţa savantului şi industriaşului suedez Alfred Nobel (1833 – 1896) de a dona în fiecare an veniturile generate de imensa lui avere unor personalităţi care au adus mari servicii omenirii.   Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, a trecut această dorinţă a sa în testamentul redactat la Paris, în 1895, cu un […]

Un articol de |4 octombrie 2012

 Premiile Nobel s-au născut din voinţa savantului şi industriaşului suedez Alfred Nobel (1833 – 1896) de a dona în fiecare an veniturile generate de imensa lui avere unor personalităţi care au adus mari servicii omenirii.
 
Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, a trecut această dorinţă a sa în testamentul redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri.

Potrivit acestui testament, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, care reprezintă în prezent echivalentul a 1,5 miliarde de coroane (162 de milioane de euro), au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite “acelora care, pe parcursul anului precedent, s-au consacrat interesului public şi binelui omenirii”.

Testamentul redactat la Paris prevedea ca dividendele anuale generate de acel capital iniţial să fie repartizate astfel:

“O parte pentru acela care va fi făcut descoperirea sau invenţia cea mai importantă în domeniul fizicii; o parte pentru acela care va fi făcut descoperirea cea mai remarcabilă în chimie; o parte pentru acela care va fi făcut descoperirea cea mai importantă în domeniul fiziologiei sau medicinei; o parte pentru acela care va fi produs în domeniul literar opera cea mai remarcabilă şi cu o tendinţă idealistă; şi o parte pentru acela care va fi acţionat cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace”.

Din punct de vedere legal, testamentul nu a desemnat un legatar pentru averea în sine a industriaşului suedez. La deschiderea lui, în 1897, testamentul a fost contestat de membrii familiei Nobel.

În schimb, Alfred Nobel a desemnat comisii şi comitete diferite care să atribuie în fiecare an aceste premii: Academia suedeză atribuie Nobelul pentru literatură, Karolinska Institutet pe cel pentru medicină, Academia regală suedeză pentru ştiinţe decernează Nobelurile pentru fizică şi chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian atribuie Nobelul pentru pace. Testamentul nu explică însă metodologia pe care fiecare comisie trebuie să o urmeze pentru a decerna premiile în fiecare disciplină.

Pentru ca această problemă să fie rezolvată a fost nevoie de trei ani: s-a decis să se instituie în calitatea de legatar o Fundaţie Nobel care să administreze capitalul din care se acordă premiile Nobel, iar acele instituţii şi comitete desemnate prin testament au acceptat să atribuie aceste premii.

În 1968, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la înfiinţare, Banca Centrală a Suediei (Riksbank) a instituit un premiu pentru ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel, punând la dispoziţia Fundaţiei Nobel o sumă anuală echivalentă cu valoarea celorlalte premii Nobel.

În prezent, premiul Nobel din fiecare domeniu este în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (circa 1 milion de euro) şi poate fi împărţit dacă există mai mulţi laureaţi în aceeaşi categorie, însă numărul acestora nu poate fi mai mare de trei.

Cum a devenit Alfred Nobel, “comerciantul morţii”, un veritabil “finanţist al păcii”?

Un anunţ postat la mica publicitate şi o eroare strecurată în textul unui necrolog – câteva rânduri simple – au tulburat destinul suedezului Alfred Nobel, inventatorul dinamitei şi, devenit ulterior, “părintele” celebrelor premii care îi poartă numele.

“Domn foarte bogat, în vârstă şi cultivat, locuind la Paris, doreşte să găsească o femeie, tot în vârstă, talentată în domeniul limbilor străine, pentru a-i deveni secretară şi menajeră” – prin acest anunţ postat la rubricile de mică publicitate din presa pariziană a intrat în viaţa lui Alfred Nobel aceea care urma să devină prima femeie laureată a premiului Nobel pentru pace şi care a reprezentat, totodată, principalul factor care l-a influenţat pe industriaşul suedez să se implice în lupta împotriva războiului, pacifista austriacă Bertha von Suttner.

Acest lucru se întâmpla în 1876, cu aproape 20 de ani înainte de redactarea testamentului final al lui Alfred Nobel, prin care au fost înfiinţate celebrele premii.

Milionarul celibatar, care, contrar anunţului postat la mica publicitate, nu era chiar bătrân – avea în acel moment 43 de ani – trăia liniştit la Paris, bucurându-se de avantajele oferite de imensa lui avere, generată de invenţiile sale. Nobel era însă dezamăgit de fizicul său şi de posibila folosire în scopuri criminale a descoperirilor sale.

“Era o persoană care se detesta. În plus, nu credea că merita să aibă o soţie şi se considera foarte urât”, a declarat jurnalistul american Scott London, considerat un expert în domeniul premiului Nobel pentru pace.

Bertha, contesa austriacă mai tânără ca Nobel cu 10 ani, nu a rămas în slujba industriaşului suedez decât o săptămână, întorcându-se de urgenţă în ţara ei natală pentru a se căsători cu baronul von Suttner.

Însă prietenia care s-a legat atunci între cei doi a durat până la moartea filantropului.

“Mulţi s-au întrebat dacă se îndrăgostise de ea şi dacă această iubire l-a inspirat să creeze Nobelul pentru pace. Era, înainte de toate, o legătură palpitantă: magnatul muniţiilor şi campioana păcii”, explică Scott London.

“Deşi ar fi exagerat să spui că el a creat Nobelul pentru pace datorită ei, Bertha a avut cu siguranţă o influenţă decisivă pentru a-l ajuta pe Alfred Nobel să înţeleagă şi să sprijine apariţia unei mişcări pacifiste în Europa”, a adăugat acelaşi jurnalist.

Bunicul jurnalistului american, Irvin Abrams, a ajuns în 1962 la concluzia că Bertha von Suttner a fost o persoană foarte importantă pentru Alfred Nobel, bazându-se în special pe corespondenţa celor doi.

“Informaţi-mă, convingeţi-mă, iar eu voi face ceva mare pentru mişcare”, scria Alfred Nobel, semnându-şi scrisoarea cu formula “Al vostru pentru totdeauna şi pentru mai mult decât totdeauna”, salutând scrierile “amazoanei care se războieşte atât de curajos cu războiul”.

Fascinaţia lui Nobel pentru Bertha, care a devenit celebră în 1889 cu volumul pacifist “Bas les armes!/ Jos armele!” devenit best-seller, şi felul în care pacifista austriacă a înţeles contradicţiile personalităţii magnatului suedez, au fost şi ele evidenţiate.

În 1895, Bertha von Suttner îl descria pe Alfred Nobel în felul următor: “un gânditor, un poet, un om amar şi bun, nefericit şi fericit, dispus către superbe stări de spirit înălţătoare dar şi către suspiciuni bolnăvicioase, un pasionat admirator al orizonturilor gândirii umane dar şi profund neîncrezător în faţa micimii de spirit născute din nebunia umană, înţelegând totul şi nesperând la nimic”.

“În acest fel mi-aţi apărut. Şi cei 20 de ani care au trecut nu au făcut nimic pentru a şterge această imagine”, adăuga Bertha von Suttner.

În 1888, o altă coincidenţă l-a marcat profund pe Alfred Nobel. Un cotidian francez a făcut o eroare în articolul care anunţa decesul fratelui industriaşului suedez, Ludvig, publicându-l cu titlul: “Comerciantul de moarte a murit”. “Doctorul Alfred Nobel, care a făcut avere descoperind un mijloc de a ucide cât mai multe persoane mai repede ca în trecut, a murit ieri”, scria cotidianul francez.

“Alfred a fost oripilat când a citit acel articol şi apoi a devenit obsedat de reputaţia lui postumă. După acel articol şi-a schimbat testamentul”, a explicat Scott London.

La opt ani după acest incident, Alfred Nobel moare, iar celebrul său testament consacră cea mai mare parte din averea industriaşului suedez unor premii anuale, decernate în memoria acestuia. Bertha, după ce a devenit prima femeie laureată cu Nobelul pentru pace, în 1905, a murit în 1914, cu trei luni înainte de izbucnirea Primului Război Mondial.

Sursa: Departamentul Life, Mediafax

30
/10
/12

Cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Film pentru Copii – Kinodiseea – se va desfăşura între 16 şi 21 noiembrie, în Bucureşti, la Cinema Studio, Cinema Eforie şi Sala Elvira Popescu, informează organizatorii. Kinodiseea revine cu un caleidoscop de filme distractive, educative şi stimulatoare pentru copii şi părinţi. Cu mic, cu mare, spectatorii […]

30
/10
/12

Informaţia a fost făcută publică de site-ul oficial al evenimentului. Filmul “O lună în Thailanda”, debutul în lungmetraj al regizorului Paul Negoescu, va avea premiera în cinematografele româneşti pe 16 noiembrie. “O lună în Thailanda” a avut premiera internaţională în competiţia Săptămâna Criticii de la Festivalul de Film de la Veneţia (29 august – 8 […]

29
/10
/12

Filmul “Şi caii sunt verzi pe pereţi”, în regia lui Dan Chişu, va avea premiera de gală vineri, 2 noiembrie, la CinemaPro. Din distribuţie fac parte actorii Adrian Titieni (în rolul Tocitu), Iulian Vişan (Marius), Anca Florescu (Cosmina) şi Tudor Smoleanu (Buzilă), informează un comunicat. “Şi caii sunt verzi pe pereţi” în regia lui Dan […]

29
/10
/12

Cetăţile romane de pe cursul inferior al Dunării, centrul istoric al Sibiului şi ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu reprezintă priorităţile României pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, o eventuală includere pe listă a Roşia Montană nefiind luată în discuţie în acest moment. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a organizat, luni, o conferinţă de […]

29
/10
/12

Festivalul Naţional de Teatru (FNT) se aliniază, în premieră, altor întâlniri teatrale cu tradiţie din Europa şi îşi supune afişul “judecăţii” critice internaţionale, care va acorda la sfârşitul evenimentului un premiu care va purta denumirea Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru. La solicitarea Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT/IATC), în al cărei comitet executiv […]

29
/10
/12

Un preview pentru public al expoziţiei fotografice ‘Uniforme şi veşminte’, realizată de Bogdan Gîrbovan, va avea loc sâmbătă, 2 noiembrie, în Mica Galerie Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Expoziţia face parte din proiectul cu acelaşi titlu, care a fost selectat prin concurs naţional în cadrul strategiei în domeniul artelor vizuale […]

29
/10
/12

The Light Cinema prezinta National Theatre London Live HD la The Light Cinema Stagiunea 2012 – 2013  TRANSMISII LIVE DE LA TEATRUL NATIONAL DIN LONDRA Sezonul 4 care a inceput in data de 6 septembrie 2012 continua cu urmatoarele piese: TIMON DIN ATENA MAGISTRATUL       Teatrul National din Londra are placerea de a […]

29
/10
/12

Sala Micã a Teatrului Naṭional Bucureşti este în aceastã perioadã gazda spectacolului ‘’2 loturi’’ în regia lui Alexandru Dabija.  Beneficiind de o interpretare ineditã, în care dramatismul şi intensitatea emoṭiilor sunt speculate la maxim, piesa promite sã încânte pânã şi cei mai sceptici spectatori. Jucatã cu sala plinã şi uneori chiar şi cu mai mult […]

29
/10
/12

Festivalul Naţional de Teatru (FNT) 2012 s-a deschis vineri seară într-o notă optimistă, dată de spectacolul coregrafic “D’ale noastre”, dar şi de discursurile organizatorilor, care au invitat publicul să se bucure de eveniment, în ciuda faptului că acesta este influenţat de criza financiară. Festivalul Naţional de Teatru, cea mai importantă trecere în revistă a spectacolelor […]

29
/10
/12

1688 – A început domnia lui Constantin Brâncoveanu în Ţara Românească 1875 – S-a născut regina Maria, soţia regelui Ferdinand I al României (1914-1927) (m. 18 iulie 1938) 1882 – S-a născut prozatorul şi dramaturgul Jean Giraudoux , cunoscut pentru scrierile “Război cu Troia nu se face” – 1935 şi “Nebuna din Chaillot” – 1945 […]

29
/10
/12

Teatrul Naţional Bucureşti, Sala Mică: luni, ora 20.00 – “Două loturi”, de I. L. Caragiale; miercuri, ora 20.00 – “Fata din curcubeu”, de Lia Bugnar; joi, ora 18.00 – “Fata din curcubeu”, de Lia Bugnar; vineri, ora 19.30 – “Doi x Doi”; sâmbătă, ora 17.00 – “O noapte furtunoasă”, după I. L. Caragiale; duminică, ora 17.00 […]

29
/10
/12

Lungmetrajul “Despre oameni şi melci”, în regia lui Tudor Giurgiu, a primit premiul special al juriului la Festivalul Internaţional de Film de la Valladolid, care s-a desfăşurat între 20 şi 27 octombrie. “Despre oameni şi melci” a câştigat premiul secţiunii competiţionale Meeting Point la categoria lungmetraj, alături de pelicula belgiană “Time of my life” (regia: […]

26
/10
/12

Pianul la care compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791) şi-a compus toate operele, din a doua parte a carierei sale, este expus începând de joi, pentru două săptămâni, la Viena, în fosta casă a muzicianului, care a fost transformată în muzeu. Potrivit agenţiei de presă Reuters, pianul a revenit astfel “acasă”, pentru prima […]

26
/10
/12

Programul Teatrului Ţãndãricã pentru sãptãmâna urmãtoare este:  Joi 25 octombrie, ora 10.00 RAPUNZEL Textul şi regia: Gavriil Pinte Scenografia, costumele şi păpuşile: Roxana Ionescu Muzica: Dan Bălan Distribuţia: Angela Filipescu/ Florentina Tănase, Daniela Ruxandra Mihai/ Anamaria Bălescu, Cristina Roșiianu/ Grațiela Ștefan Ene, Paul Ionescu/ Olga Bela, Eugenia Barbu/ Andreea Ionescu, George Simian/ Alexandru Neculcea, Dan […]

26
/10
/12

Marele premiu pentru roman decernat de Academia Franceză, care deschide sezonul trofeelor literare în Franţa, a fost decernat joi tânărului scriitor elveţian Joël Dicker, în vârstă de 27 de ani, pentru volumul “La Vérité sur l’Affaire Harry Quebert” (editura Fallois). Aceasta este cea de-a doua carte scrisă de Joël Dicker şi reprezintă în aceeaşi măsură […]

26
/10
/12

Cea de-a cincea ediţie a Concertului regal caritabil s-a desfăşurat joi seară, la Ateneul Român din Bucureşti, în prezenţa Principesei Margareta şi a principilor Radu şi Nicolae ai României, suma strânsă în urma evenimentului fiind, potrivit datelor oficiale, de 70.000 de euro. Organizat de Fundaţia Principesa Margareta a României cu ocazia zilei de naştere a […]

26
/10
/12

În 2007, a murit Nicolae Dobrin, unul dintre cei mai mari fotbalişti români, maestru emerit al sportului; a cucerit de trei ori, în 1966, 1967 şi 1971, titlul de cel mai bun fotbalist al ţării (n. 26 august 1947)   1497 – Are loc bătălia de la Codrii Cosminului. Victoria este obţinută de armatele conduse […]