„Alice T.”. Furia ★★★
https://www.ziarulmetropolis.ro/alice-t-furia/

CRONICĂ DE FILM „Alice T.” (2018), noul film al lui Radu Muntean, este portretul puternic, incomod şi dureros al unei adolescente în România de astăzi.

Un articol de Ionuţ Mareş|12 noiembrie 2018

Nici nu apuci să te instalezi bine în fotoliul de cinema, că Alice (Andra Guți), protagonista noului film regizat de Radu Muntean, are o ceartă violentă cu mama sa, Bogdana (Mihaela Sîrbu) – fata trântește ușa și înjură, mama o trage de păr.

Motivul? Bogdana află, spionându-i telefonul, că Alice ar fi însărcinată. Așa că, pentru a fi sigură, o forțează inclusiv să facă un test de sarcină, pe care adolescenta îl sabotează, într-unul din multele gesturi de rebeliune care o caracterizează.

Brutalitatea disputei, redată, ca întreg filmul, într-un tradițional plan-secvență, des întâlnit în cinema-ul lui Radu Muntean, nu mai poate fi ștearsă de încercările de tandrețe, mai mult forțate, ale mamei din finalul scenei, care nu e lipsită de unele stridențe. De altfel, schimbările dese de stare între mamă şi fiică nu sunt extrem de convingătoare.

Această primă confruntare stabilește tonul din „Alice T.”, pe care Radu Muntean l-a scris împreună cu colaboratorii săi obișnuiți, Alex Baciu și Răzvan Rădulescu: încă de la început, spectatorul este pus într-o poziție inconfortabilă, chiar bruscat. De aici și o senzație aproape neîntreruptă de disconfort (care atinge apogeul într-o secvență când, în timpul unei vizite la o prietenă, Alice are o menstruație puternică după ce a luat nişte pastile, fapt ce pare să nu o sperie însă).

Și asta în principal din cauza temperamentului vulcanic al fetei, care o face antipatică – un amestec de insolență, dorință de independență, nesiguranță camuflată prin agresivitate și o mare energie, sugerată vizual inclusiv prin culoarea roșcată, vie, a părului.  O fată despre care aflăm că a fost de fapt adoptată şi că ar putea avea chiar origine rome, aşa cum îi aruncă ea în faţă tatălui ei, reluând ironic un reproş care probabil i-a mai fost adus în trecut şi a lăsat răni adânci.

Este un personaj în permanent asalt, inclusiv ca armă de apărare, asupra celor din jur, fără prilej de respiro sau de reflecție, ceea ce sporește forța emoțională a secvenței cu rol expiator din final, cea mai bună din tot filmul. O secvenţă ce dezvăluie fragilitatea pe care fata a ascuns-o atât de bine până atunci, în vertijul de gesturi şi fapte sfidătoare.

Iar filmul se sprijină în mare măsură pe expansivitatea protagonistei. Interpretarea proaspătă, deopotrivă instinctivă și calculată, a debutantei Andra Guți face ca personajul ei să fie singurul care reușește să iasă din limitele destul de stricte pe care scenariul le impune și să prindă viață.

Personajele secundare, poate cu excepția timidă a mamei, ale cărei traume sunt devoalate de asemenea treptat, sunt simpli sateliți, fără identitate şi chip, cu rolul unic de a o pune pe Alice în situații care să îi releve caracterul – de la iubitul care a lăsat-o gravidă, cea mai bună prietenă şi profesori şi până la rude, tatăl divorţat şi noua parteneră a acestuia.

Iar unele dialoguri nu par să aibă alt scop decât acela de a mai livra, destul de convențional şi previzibil, noi informații despre Alice. De pildă, relația adolescentei cu tatăl ei (Șerban Pavlu) este expediată în două secvenţe în care singurele remarci ale bărbatului sunt persiflări la adresa sarcinii fetei. La fel şi relaţia lui Alice cu iubitul mamei (Bogdan Dumitrache).

Nici legătura cu mama nu e lipsită de o uşoară artificialitate din cauza rigidităţii scenariului, aşa cum o arată o secvenţă ratată când cele două merg să cumpere haine, iar Bogdana îi sugerează lui Alice că paltonul pe care l-a probat îi vine şi ei foarte bine, acum că va avea un copil (simbolistica momentului este mult prea apăsată).

Lăudabilă la „Alice T.”, care se dovedeşte cel mai cinic şi cel mai încrâncenat film al lui Radu Muntean, este totuşi mutarea perspectivei de pe problema sarcinei, care rămâne în plan secund (deşi într-un alt film ar fi fost motorul narativ), pe portretul puternic, incomod şi dureros al acestei fete, în fond, neînţelese. Cineastul reia totodată o obsesie mai veche a sa, prezentă şi în precedentele trei filme – disoluţia familiei din clasa de mijloc, doar că acum accentul se transferă pe copil.

Şi sugerează, uşor demonstrativ, că multe din problemele protagonistei sunt comune pentru o întreagă generaţie, puţin discutată de altfel în cinema-ul românesc. O idee destul de la îndemână, dar pusă în scenă într-un mod care împiedică orice tentativă de idealizare.

„Alice T.” a intrat în cinematografe la 9 noiembrie, fiind distribuit de Voodoo Films.

Rating Ziarul Metropolis: ★★★

 

12
/10
/14

A noua ediție a Festivalului de Film de Animație Anim’est, ce a avut loc între 3 şi 12 octombrie, în capitală, a ajuns la final. În cadrul Galei de Închidere de sâmbătă, 11 octombrie, la capătul a nouă zile de filme de animație de calitate, sosite la București din peste 60 de țări, festivalul și-a anunțat câștigătorii.

10
/10
/14

"Câinele japonez", debutul în regia de lungmetraj al lui Tudor Cristian Jurgiu, este eligibil pentru nominalizarea la premiul Oscar pentru cel mai bun film străin la gala din 2015, alături de pelicule din alte 82 de ţări, potrivit anunţului făcut joi de Academia americană.

10
/10
/14

Reputata actriţă Luminiţa Gheorghiu revine pe marile ecrane, pentru prima dată într-un rol de comedie, din 24 octombrie, în “Cuscrii”, un film regizat de Radu Potcoavă. Ursul de Aur la Berlin, premiul Asociației Criticilor de Film la Los Angeles, sunt doar câteva dintre premiile câștigate de Luminița Gheorghiu, de-a lungul carierei.

09
/10
/14

Cea de-a VI-a ediție a celui mai important eveniment cinematografic al toamnei din Transilvania, “Festivalul Internațional de Film Comedy” debutează vineri, 10 octombrie. Lungmetrajul “Hector în căutarea fericirii”, în regia lui Peter Chelsom, este programat în Deschiderea Comedy Cluj, de la ora 19:00, la Cinema Florin Piersic.

09
/10
/14

Joi, 9 octombrie, aduce în agenda celei de-a noua ediţii Anim’est una dintre cele mai îndrăgite competiţii ale festivalului, cea de Videoclip şi Advertising. În programul zilei se înscriu şi alte proiecţii şi evenimente speciale: competiţia Balkanimation, o prezentare despre animaţia daneză susţinută de doi invitaţi de seamă de anul acesta, noi titluri din competiţiile internaţionale şi o petrecere cu Invisible Raincoats, cel mai recent proiect Minus.

09
/10
/14

Revista de Povestiri deschide înscrierile pentru a doua ediție a atelierului de scenaristică „Play”, care se va desfășura la București începând cu 20 octombrie, timp de trei luni, sub îndrumarea scriitoarei Cecilia Ștefănescu și a regizorului Igor Cobileanski.

08
/10
/14

CRONICĂ DE FILM „Q.E.D.”, al doilea film al lui Andrei Gruzsniczki, este o apariţie insolită în cinematografia română, datorită raportării atipice la trecutul comunist. Temperarea tentaţiei regizorului-scenarist de a spune totul despre perioada reconstituită l-ar fi transformat însă dintr-un film bun într-unul remarcabil.

07
/10
/14

Jean-Luc Godard, unul dintre cei mai influenți regizori din istoria cinematografiei, a surprins anul acesta Cannes-ul cu primul său lungmetraj în 3D, Adieu au langage, distins cu Premiul Juriului. Les Films de Cannes à Bucarest (24 – 30 octombrie) aduce filmul în premieră la București

06
/10
/14

Cinema-edu, cel mai mare proiect de educație cinematografică, destinat liceenilor, va ajunge în lunile octombrie și noiembrie în șase orașe din țară: Ploiești(21-23 octombrie, Club Cinema Twins), Craiova (28-30 octombrie, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman), Mediaș (4-6 noiembrie), Târgu Mureș (11-13 noiembrie, cinema Arta), Iernut (14 noiembrie) și Roman (25-27 noiembrie).

06
/10
/14

CRONICĂ DE FILM „Poarta Albă”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, este un film fără vlagă, ilustrativ și cu personaje slab construite. Povestea teribilă a deținuților din lagărul comunist de muncă silnică ce dă titlul lungmetrajului nu are parte de o redare cinematografică pe măsură.

03
/10
/14

Scurtmetrajul de ficțiune O Lume Nouă (r. Luiza Pârvu, scenariul Toma Peiu, România – Ungaria – SUA, 2014), va putea fi văzut pentru prima oară în afara României în cadrul Festvalului Internațional de Film Central și Est European Let’s CEE de la Viena (2-11 octombrie 2014). Filmul va fi proiectat în cadrul programului de scurtmetraj Viață și Moarte, sâmbătă, 4 octombrie, de la ora 14:00 și joi, 9 octombrie, de la 15:00, la Village Cinema.

03
/10
/14

Competiția de lungmetraje din cea de-a doua zi a Dracula Film: Horor & Fantasy Festival de la Braşov a propus trei filme venite din culturi diferite (americană, franceză și irlandeză), bine jucate și bine regizate.