FOTOREPORTAJ Alina Cojocaru, „balerina deceniului”, prim-solistă a English National Ballet, a dansat în rol de silfidă – o creatură mitologică a aerului – pe scena Operei Naţionale Bucureşti.
Un articol de Adina Scorţescu|10 decembrie 2013
FOTOREPORTAJ Alina Cojocaru, „balerina deceniului”, prim-solistă a English National Ballet, a dansat în rol de silfidă – o creatură mitologică a aerului – pe scena Operei Naţionale Bucureşti.
Cu o zi înainte de spectacol, la o întâlnire cu jurnaliștii, Alina (32 de ani), cu un corp de copil îmbrăcat în blugi și cămașă neagră, spunea că cel mai frumos lucru în meseria ei sunt emoțiile – „ceva ce simți când te uiți la artist pe scenă”. A doua zi avea să danseze în baletul „La Sylphide” – cel mai nou spectacol al Operei Naționale București -, pus în scenă de partenerul ei de viață (și fost partener de scenă la Royal Ballet, de unde și-au dat amândoi demisia anul acesta), Johan Kobborg.
Johan spunea acum o săptămână, într-un interviu pentru ziarul Adevărul: „Un balerin îşi foloseşte corpul pentru a spune o poveste, iar acest potenţial artistic îl atinge abia după 30 de ani. Sunt şi excepţii, cum e cazul Alinei Cojocaru, care stăpânea tehnica încă de la 18 ani.”
Care e povestea în „La Sylphide”? Tânărul James (interpretat, în seara premierei, de prim-solistul Royal Ballet Steven McRae) se îndrăgostește de o silfidă – o creatură zburătoare, diafană (Alina Cojocaru).
„La un moment dat, pentru James, Silfida este un vis. Dar eu trebuie să fiu cât de reală pot, ca să fie visul real pentru el. La începutul spectacolului, Silfida stă în genunchi, lângă scaun, privindu-l pe el. Pentru mine, tot spectacolul pornește de acolo. Dacă eu stau jos și mă gândesc la faptul că am făcut asta de zece ani – să zicem -, o să fiu o silfidă tânără, foarte îndrăgostită. Dar dacă stau și mă gândesc că am făcut asta de o sută de ani, deja silfida mea o să aibă o altă mișcare, o altă greutate, o altă dorință, o altă pasiune pentru James. Totul depinde de cum mă simt în ziua respectivă. Dacă sunt foarte emoționată, foarte bucuroasă și copilăroasă, atunci silfida mea va avea aceleași emoții.”
Alina Cojocaru
La petrecerea din ajunul nunţii, vrăjitoarea Madge (Alexandra Gavrilescu) îi spune logodnicei lui James că soţul ei va fi altul. Nimeni nu o crede.
Tulburat de apariţia Silfidei, James fuge după ea în pădure, acolo unde le va vedea şi pe celelalte silfide.
Dansează amândoi, fără nimeni altcineva în jur, ca şi cum n-ar exista nimeni altcineva pe lume.
James îi dă cadou o eşarfă primită de la vrăjitoarea Madge, care îi spune că aşa o va putea lega de el pe veci.
Eşarfa e de fapt otrăvită, iar Silfida moare în braţele lui James.
Baletul „La Sylphide“ se termină tragic, dar este un spectacol despre pasiuni, iubire, răzbunare. Cât a fost vis şi cât a fost realitate? Cine ştie… cert e că Alina Cojocaru a dansat sâmbătă pe scena Operei Naţionale Bucureşti.
Foto: Petrică Tănase pentru Ziarul Metropolis (Petrică Tănase Photography)
