„Amadeus” de la Teatrul Metropolis, marele câștigător la Gala UNITER
https://www.ziarulmetropolis.ro/amadeus-de-la-teatrul-metropolis-marele-castigator-la-gala-uniter/

Spectacolul „Amadeus”, în direcţia de scenă a lui Victor Ioan Frunză, de la Teatrul Metropolis din Bucureşti, a fost marele câştigător al celei de-a 25-a ediţii a Galei Premiilor UNITER, care s-a desfăşurat aseară, pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara.

Un articol de Monica Andronescu|9 mai 2017

Cu două dintre cele mai importante premii, câștigate la Gala Premiilor UNITER din acest an – Premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal, acordat lui Andrei Huțuleac, și Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2016 – „Amadeus” face parte dintr-o frumoasă poveste începută în urmă cu aproape zece ani, când Victor Ioan Frunză a creat acest proiect unic în România: o trupă fără nume, care lucrează și se dezvoltă împreună, punând în scenă capodopere ale literaturii dramatice. E un fenomen unic, viu, puternic. E cel mai coerent program care a existat în teatrul românesc în ultimul deceniu.

Început la fostul Centru Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, el continuă acum la Teatrul Metropolis, căruia îi aduce, iată, primul Premiu pentru Cel mai Bun Spectacol, exact în anul în care împlinește 10 ani de existență. Așa cum, cu decenii în urmă Giorgio Strehler își propunea să aducă în Italia acelei perioade texte valoroase, bine puse în scenă și bine interpretate, în același fel Victor Ioan Frunză are curajul de ani buni să meargă contra curentului sau a curentelor din teatrul nostru, dictate de diverse trenduri și mode, și să-și urmeze coerent și consecvent programul, așa cum a și ținut să sublinieze aseară, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Timișoara, unde a primit Premiul de Excelență. Victor Ioan Frunză a vorbit aseară despre „modele” care domină azi teatrul românesc și despre pericolele care stau în spatele așa-numitei corectitudini politice…

„Amadeus”, pus în scenă la Sala Amfiteatru de la Metropolis, a venit chiar în anul dispariției dramaturgului Peter Shaffer și este un proiect mai vechi de-al lui Victor Ioan Frunză, început în urmă cu mulți ani chiar la Timișoara… Povestea din „Amadeus” pune o problemă chinuitoare: dreptatea lui Dumnezeu. Sau, mai simplu, cum alege Dumnezeu să-și împartă harul. Și aduce față în față două personalități perfect contradictorii: Mozart și Salieri. Cel dintâi, copilul-minune, geniul dezinvolt, nebun, infatuat, răsfățat, dar prin care curge muzica lui Dumnezeu, care transcrie fără ștersături notele dictate de undeva de Sus. Și cel de-al doilea, bărbatul responsabil, care face pact de suferință și asceză cu Dumnezeu, omul bine văzut la Curte, dar a cărui muzică sună chinuit și plictisitor. Aceste două personalități sunt interpretate de Andrei Huțuleac și George Costin. În montarea lui Victor Ioan Frunză, George Costin – un Salieri absolut seducător în disperarea lui stinsă în ură amară, transformată în timp în umor acid – este un fel de… regizor-dirijor care conduce întreaga desfășurare a poveștii și trecerile temporale.

Iar Andrei Huțuleac – premiat aseară cu Premiul pentru Cel mai Bun Actor – îl construiește pe Mozart la limita cu grotescul. Și acolo unde grotescul se oprește începe drama. Aceasta extraordinară flexibilitate și capacitate de a jongla cu veselia nebună și geniul, în fapt de a disimula geniul în veselie nebună dintr-un profund și puternic sentiment al superiorității, transformat astfel în dispreț la adresa unei lumi care nu-l înțelege, este cheia interpretării lui Andrei Huțuleac. Iar felul cum surprinde transformarea lui Mozart din tânărul insolent și jucăuș, care și-l face din prima clipă dușman pe Salieri, în bărbatul distrus de sărăcie și de gânduri negre este desăvârșit. O ironie tristă – marca personală a lui Andrei Huțuleac – îi este firul roșu al interpretării și nu lipsește nici în scenele în care se joacă de-a amorul cu Constanze, nici în cele în care vorbește cu împăratul sau cu mai-marii de la Curte și nici în final, atunci când, disperat și înspăimântat de moarte, vorbește scuipând cuvintele, terorizat de frică, cu masca cea neagră care îi cere Recviemul. E obrăznicia geniului, iar interpretarea lui Andrei Huțuleac îi surprinde nuanțe nebănuite și râsul lui, râsul isteric și straniu îți răsună în urechi multă vreme după ce ai plecat din sala de spectacol.

Premiul pentru cel mai bun spectacol a fost ridicat aseară de actorul George Costin, care a mulțumit directorului George Ivașcu, întregii echipe de la Teatrul Metropolis și lui Victor Ioan Frunză, creatorul trupei din care el face parte încă de la început.

ivascu2

Seara de 8 mai, o seară de primăvară rece la Timișoara, care se pregătește să devină Capitală Culturală Europeană în 2021, s-a încheiat târziu în noapte, cu tradiționala cupă de șampanie, după ce emoțiile concursului s-au stins, după ce ecourile discursurilor – unele mai stufoase, altele mai scurte, după permanentul îndemn al amfitrionului Ion Caramitru – s-au stins și ele, după ce toată lumea a felicitat pe toată lumea.

Laureaţii Galei Premiilor UNITER 2017

Ediţia a XXV-a

Cea de-a XXV-a ediţie a GALEI PREMIILOR UNITER a avut loc luni, 8 mai la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara.

Premiile pentru anul 2016:

Premiul pentru debut:

Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul Martiri la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu – Secţia Germană

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic:

Biblia Neagră a lui William Blake, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru TV:

Vandalul de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe, coproducţie a Societăţii Române de Televiziune (Casa de Producţie a TVR) – Teatrul UNTEATRU

Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar:

Gheorghe Visu pentru rolul Nozdrióv, moşier din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie Bucureşti

Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar:

Ana Ciontea pentru rolul Koróbocika, Nastasía Petróvna, moşiereasă din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie Bucureşti

Premiul pentru critică de teatru:

Doina Papp

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal:

Andrei Huţuleac pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul Amadeus la Teatrul Metropolis Bucureşti

Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal:

Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul O intervenţie la Teatrul ACT Bucureşti

Premiul pentru cea mai bună scenografie:

Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului Cafeneaua la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Premiul pentru cea mai bună regie:

Yuri Kordonsky pentru regia spectacolului În adâncuri la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Premiul pentru cel mai bun spectacol:

Amadeus, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis Bucureşti

Nominalizările au fost făcute de un juriu de selecţie alcătuit din criticii de teatru: Monica Andronescu, Alice Georgescu şi Mircea Morariu.

Juriul final, care a desemnat câştigătorii, a fost format din Alexandru Darie – regizor, Luana Drăgoiescu – scenograf, Dana Dogaru – actriţă, Florica Ichim – critic de teatru, Maria Sîrbu – jurnalist cultural.

În cadrul Galei au mai fost acordate: Premiile Senatului UNITER, Premiul oferit de către Preşedintele UNITER, Premiul Mecena, Premiul British Council (premiu găzduit), Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016.

PREMIILE SENATULUI UNITER

Premiu de Excelenţă: VICTOR IOAN FRUNZĂ

Premii pentru întreaga activitate:

Actriţă: MARIANA MIHUŢ

Actor: DIONISIE VITCU

Regizor: SILVIU PURCĂRETE

Scenograf: LUANA DRĂGOIESCU

Critică şi istorie teatrală: MARIANA VOICU

PREMII SPECIALE

Premiul special pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile acordat Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara pentru realizarea Sălii 2 (Manej)

Premiul special acordat scenografei EUGENIA TĂRĂŞESCU-JIANU pentru o carieră excepţională în teatrul de păpuşi şi marionete

Premiul special acordat Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale

Premiul special acordat actriţei IRENE FLAMANN CATALINA pentru o viaţă dedicată Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara

Premiul Preşedintelui: acordat doamnei SIMONA NEUMANN, director executiv al Asociaţiei „Timişoara 2021, Capitală Europeană a Culturii”

Premiul Mecena: acordat domnului MIRCEA STOIAN, conducătorul firmei SC GAUSS SRL

Premiul special British Council (premiu găzduit): acordat doamnei MARINA CONSTANTINESCU, directorul artistic al Festivalului Naţional de Teatru, pentru activitatea de sprijinire şi promovare a relaţiilor culturale româno-britanice

Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016, concurs organizat de UNITER sub egida Casei Regale a României:

Masa puterilor noastre de Petre Barbu

Juriul Concursului de dramaturgie „Cea mai bună piesă românească a anului 2016” a fost compus din criticii Marina Constantinescu, Dan C.Mihăilescu şi Marian Popescu.

Vedeți aici toți câștigătorii Galei Premiilor UNITER!

Foto: Andrei Gîndac

10
/04
/24

Asociația Entuziart, promotor activ al integrării sociale și culturale a persoanelor cu nevoi speciale, este mândră să anunțe lansarea proiectului "CU OCHII MINȚII". Această inițiativă de pionierat, ce se desfășoară în perioada martie - noiembrie 2024, urmărește să îmbogățească viețile persoanelor cu deficiențe de vedere prin art terapie, dans terapie, psihoterapie și activități expresiv-creative.

10
/04
/24

În perioada 12-14 aprilie 2024, România va participa la Festival du Livre de Paris, prestigios eveniment internațional dedicat cărții și literaturii, organizat la Grand Palais Éphémère și în alte câteva spaţii emblematice din Paris şi în librării partenere.

10
/04
/24

The Rembrandt Art Experience în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, anunță lansarea seriilor de ateliere de artă, dedicate familiei, inspirate de geniul suprarealist Salvador Dalí.

09
/04
/24

Sorin Zlat Trio propune iubitorilor de jazz un nou concert pe scena Sălii Mari de la ARCUB – Hanul Gabroveni, Changing Times, un mix între cool jazz, post-bop, jazz contemporan și muzică de avangardă, pe 24 aprilie, de la ora 19.00.

08
/04
/24

Vineri, 12 aprilie, la ora 19:30, Teatrul Apropo așteaptă publicul, în mereu surprinzătoarea sală de spectacole din cartierul Pipera, la o nouă premieră teatrală: FERICIREA de Eric Assous, un spectacol care tratează cu umor și delicatețe o dilemă a fiecărui cuplu: dacă poți să iubești și poți fi iubit, fericirea are oare termen de valabilitate?

08
/04
/24

„Pictura este singurul mediu în care se poate exprima natura viscerală a lumii”, este de părere Adrian Ghenie, artistul ale cărui lucrări se regăsesc astăzi în cele mai importante colecții din lume – precum Centre Pompidou (din Paris) și The Metropolitan Museum of Art (din New York).

08
/04
/24

Centrul de Comunicare Vizuală anunță cea de-a noua ediție a Conferinței Naționale de Fotografie (CNF2024), care se va derula în perioada 20-21 aprilie, la București, și va marca un moment esențial în calendarul evenimentelor dedicate artei fotografice din țara noastră.

05
/04
/24

Festivalul Filmului Palestinian, organizat de Centrul Cultural Mahmoud Darwish sub patronajul Ministerului Culturii din Palestina și al Ambasadei Statului Palestina în România, va avea loc între 18 și 21 aprilie la București și pe 28 aprilie în Cluj-Napoca iar programul detaliat și biletele sunt acum disponibile.

05
/04
/24

Brașov Jazz & Blues Festival, unul dintre marile festivaluri urbane de gen din România, revine între 15 și 18 august 2024, cu cea de-a 12-a ediție, iar orașul Brașov va fi din nou gazdă pentru peste 100 de artiști din toate colțurile lumii, care vor învălui publicul în ritmurile vibrante ale muzicii născute din jazz și blues.

04
/04
/24

Evenimentele interdisciplinare propuse în proiectul de cercetare coregrafică ROOTS, un proiect AREAL co-finanțat de AFCN, vin în întâmpinarea crizei generalizate care ne împresoară, căutând soluții pe măsura complexității problemelor suprapuse și interdependente cu care ne confruntăm, îndemnând la o explorare a rădăcinilor ce unesc omul, societatea în care trăim și întreaga biosferă.