„Amadeus” de la Teatrul Metropolis, marele câștigător la Gala UNITER
https://www.ziarulmetropolis.ro/amadeus-de-la-teatrul-metropolis-marele-castigator-la-gala-uniter/

Spectacolul „Amadeus”, în direcţia de scenă a lui Victor Ioan Frunză, de la Teatrul Metropolis din Bucureşti, a fost marele câştigător al celei de-a 25-a ediţii a Galei Premiilor UNITER, care s-a desfăşurat aseară, pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara.

Un articol de Monica Andronescu|9 mai 2017

Cu două dintre cele mai importante premii, câștigate la Gala Premiilor UNITER din acest an – Premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal, acordat lui Andrei Huțuleac, și Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2016 – „Amadeus” face parte dintr-o frumoasă poveste începută în urmă cu aproape zece ani, când Victor Ioan Frunză a creat acest proiect unic în România: o trupă fără nume, care lucrează și se dezvoltă împreună, punând în scenă capodopere ale literaturii dramatice. E un fenomen unic, viu, puternic. E cel mai coerent program care a existat în teatrul românesc în ultimul deceniu.

Început la fostul Centru Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, el continuă acum la Teatrul Metropolis, căruia îi aduce, iată, primul Premiu pentru Cel mai Bun Spectacol, exact în anul în care împlinește 10 ani de existență. Așa cum, cu decenii în urmă Giorgio Strehler își propunea să aducă în Italia acelei perioade texte valoroase, bine puse în scenă și bine interpretate, în același fel Victor Ioan Frunză are curajul de ani buni să meargă contra curentului sau a curentelor din teatrul nostru, dictate de diverse trenduri și mode, și să-și urmeze coerent și consecvent programul, așa cum a și ținut să sublinieze aseară, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Timișoara, unde a primit Premiul de Excelență. Victor Ioan Frunză a vorbit aseară despre „modele” care domină azi teatrul românesc și despre pericolele care stau în spatele așa-numitei corectitudini politice…

„Amadeus”, pus în scenă la Sala Amfiteatru de la Metropolis, a venit chiar în anul dispariției dramaturgului Peter Shaffer și este un proiect mai vechi de-al lui Victor Ioan Frunză, început în urmă cu mulți ani chiar la Timișoara… Povestea din „Amadeus” pune o problemă chinuitoare: dreptatea lui Dumnezeu. Sau, mai simplu, cum alege Dumnezeu să-și împartă harul. Și aduce față în față două personalități perfect contradictorii: Mozart și Salieri. Cel dintâi, copilul-minune, geniul dezinvolt, nebun, infatuat, răsfățat, dar prin care curge muzica lui Dumnezeu, care transcrie fără ștersături notele dictate de undeva de Sus. Și cel de-al doilea, bărbatul responsabil, care face pact de suferință și asceză cu Dumnezeu, omul bine văzut la Curte, dar a cărui muzică sună chinuit și plictisitor. Aceste două personalități sunt interpretate de Andrei Huțuleac și George Costin. În montarea lui Victor Ioan Frunză, George Costin – un Salieri absolut seducător în disperarea lui stinsă în ură amară, transformată în timp în umor acid – este un fel de… regizor-dirijor care conduce întreaga desfășurare a poveștii și trecerile temporale.

Iar Andrei Huțuleac – premiat aseară cu Premiul pentru Cel mai Bun Actor – îl construiește pe Mozart la limita cu grotescul. Și acolo unde grotescul se oprește începe drama. Aceasta extraordinară flexibilitate și capacitate de a jongla cu veselia nebună și geniul, în fapt de a disimula geniul în veselie nebună dintr-un profund și puternic sentiment al superiorității, transformat astfel în dispreț la adresa unei lumi care nu-l înțelege, este cheia interpretării lui Andrei Huțuleac. Iar felul cum surprinde transformarea lui Mozart din tânărul insolent și jucăuș, care și-l face din prima clipă dușman pe Salieri, în bărbatul distrus de sărăcie și de gânduri negre este desăvârșit. O ironie tristă – marca personală a lui Andrei Huțuleac – îi este firul roșu al interpretării și nu lipsește nici în scenele în care se joacă de-a amorul cu Constanze, nici în cele în care vorbește cu împăratul sau cu mai-marii de la Curte și nici în final, atunci când, disperat și înspăimântat de moarte, vorbește scuipând cuvintele, terorizat de frică, cu masca cea neagră care îi cere Recviemul. E obrăznicia geniului, iar interpretarea lui Andrei Huțuleac îi surprinde nuanțe nebănuite și râsul lui, râsul isteric și straniu îți răsună în urechi multă vreme după ce ai plecat din sala de spectacol.

Premiul pentru cel mai bun spectacol a fost ridicat aseară de actorul George Costin, care a mulțumit directorului George Ivașcu, întregii echipe de la Teatrul Metropolis și lui Victor Ioan Frunză, creatorul trupei din care el face parte încă de la început.

ivascu2

Seara de 8 mai, o seară de primăvară rece la Timișoara, care se pregătește să devină Capitală Culturală Europeană în 2021, s-a încheiat târziu în noapte, cu tradiționala cupă de șampanie, după ce emoțiile concursului s-au stins, după ce ecourile discursurilor – unele mai stufoase, altele mai scurte, după permanentul îndemn al amfitrionului Ion Caramitru – s-au stins și ele, după ce toată lumea a felicitat pe toată lumea.

Laureaţii Galei Premiilor UNITER 2017

Ediţia a XXV-a

Cea de-a XXV-a ediţie a GALEI PREMIILOR UNITER a avut loc luni, 8 mai la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara.

Premiile pentru anul 2016:

Premiul pentru debut:

Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul Martiri la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu – Secţia Germană

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic:

Biblia Neagră a lui William Blake, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru TV:

Vandalul de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe, coproducţie a Societăţii Române de Televiziune (Casa de Producţie a TVR) – Teatrul UNTEATRU

Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar:

Gheorghe Visu pentru rolul Nozdrióv, moşier din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie Bucureşti

Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar:

Ana Ciontea pentru rolul Koróbocika, Nastasía Petróvna, moşiereasă din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie Bucureşti

Premiul pentru critică de teatru:

Doina Papp

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal:

Andrei Huţuleac pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul Amadeus la Teatrul Metropolis Bucureşti

Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal:

Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul O intervenţie la Teatrul ACT Bucureşti

Premiul pentru cea mai bună scenografie:

Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului Cafeneaua la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Premiul pentru cea mai bună regie:

Yuri Kordonsky pentru regia spectacolului În adâncuri la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Premiul pentru cel mai bun spectacol:

Amadeus, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis Bucureşti

Nominalizările au fost făcute de un juriu de selecţie alcătuit din criticii de teatru: Monica Andronescu, Alice Georgescu şi Mircea Morariu.

Juriul final, care a desemnat câştigătorii, a fost format din Alexandru Darie – regizor, Luana Drăgoiescu – scenograf, Dana Dogaru – actriţă, Florica Ichim – critic de teatru, Maria Sîrbu – jurnalist cultural.

În cadrul Galei au mai fost acordate: Premiile Senatului UNITER, Premiul oferit de către Preşedintele UNITER, Premiul Mecena, Premiul British Council (premiu găzduit), Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016.

PREMIILE SENATULUI UNITER

Premiu de Excelenţă: VICTOR IOAN FRUNZĂ

Premii pentru întreaga activitate:

Actriţă: MARIANA MIHUŢ

Actor: DIONISIE VITCU

Regizor: SILVIU PURCĂRETE

Scenograf: LUANA DRĂGOIESCU

Critică şi istorie teatrală: MARIANA VOICU

PREMII SPECIALE

Premiul special pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile acordat Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara pentru realizarea Sălii 2 (Manej)

Premiul special acordat scenografei EUGENIA TĂRĂŞESCU-JIANU pentru o carieră excepţională în teatrul de păpuşi şi marionete

Premiul special acordat Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale

Premiul special acordat actriţei IRENE FLAMANN CATALINA pentru o viaţă dedicată Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara

Premiul Preşedintelui: acordat doamnei SIMONA NEUMANN, director executiv al Asociaţiei „Timişoara 2021, Capitală Europeană a Culturii”

Premiul Mecena: acordat domnului MIRCEA STOIAN, conducătorul firmei SC GAUSS SRL

Premiul special British Council (premiu găzduit): acordat doamnei MARINA CONSTANTINESCU, directorul artistic al Festivalului Naţional de Teatru, pentru activitatea de sprijinire şi promovare a relaţiilor culturale româno-britanice

Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016, concurs organizat de UNITER sub egida Casei Regale a României:

Masa puterilor noastre de Petre Barbu

Juriul Concursului de dramaturgie „Cea mai bună piesă românească a anului 2016” a fost compus din criticii Marina Constantinescu, Dan C.Mihăilescu şi Marian Popescu.

Vedeți aici toți câștigătorii Galei Premiilor UNITER!

Foto: Andrei Gîndac

03
/02
/16

Teatrul Țăndărică deschide vineri, 5 februarie, programul Seri de teatru de animaţie, cu producții dedicate copiilor, dar și publicului larg, prin proiectul AnimaStudio // teatru de animație pentru adolescenți și adulți.

02
/02
/16

CRONICĂ DE FILM Moştenirea nuvelei inspiratoare a lui Slavici şi mai ales a clasicului film „La moara cu noroc” al lui Victor Iliu e ca un cuţit cu două tăişuri – poate ajuta la marketing, dar pare să-i fi inhibat îndrăzneala lui Marian Crişan în realizarea celui de-al treilea lungmetraj, „Orizont”.

02
/02
/16

La 10 ani distanță de filmul “Ryna”, regizoarea Ruxandra Zenide reia colaborarea cu actrița Dorotheea Petre în “Miracolul din Tekir”, o co-producție Elveția-România ce dezbate o temă sensibilă și incomodă: misticismul. Ruxandra Zenide crează un univers specific în care natura, în aspectul ei misterios și creator, este un personaj central în film.

02
/02
/16

Inventează ceva aduce laolaltă douăzeci şi trei de povestiri scrise de-a lungul mai multor ani şi publicate în diverse reviste literare sau cu totul inedite. Sumbre sau amuzante, provocatoare, excentrice şi tulburătoare, povestirile lui Chuck Palahniuk sunt, fiecare în parte, un exerciţiu stilistic de o originalitate şi o inventivitate cuceritoare.

02
/02
/16

Miercuri, 3 februarie, de la ora 19, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie nr. 2) va fi lansată cartea „Un comic vede lumea: Note de călătorie 1931-1932” de Charles Chaplin, apărută recent la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi. După lansarea cărţii va fi prezentat filmul lui Charles Chaplin LUMINILE ORAŞULUI / CITY LIGHTS, de la a cărui premieră s-au împlinit 85 de ani.

02
/02
/16

În recenta premieră a spectacolului cu piesa “Exploziv”,  în regia lui Andrei Măjeri, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, acţiunea se petrece în mare parte într-o şcoală.  Proiectul spectacolului este câştigător al ediţiei a V-a a concursului de proiecte regizoral-scenografice, organizat în 2015 de Naționalul craiovean.

02
/02
/16

Filarmonica “George Enescu”  şi  asociaţia “Clasic e fantastic” anunţă cel de-al doilea concert al anului 2016, din ciclul educativ „Clasic e fantastic. Cum să înţelegem muzica”. Duminică, 21 februarie, la orele 10 şi 12.30, copiii sunt invitaţi să afle povestea Bărbierului din Sevilia, capodopera de teatru muzical semnată  de compozitorul Italian Gioacchino Rossini.

02
/02
/16

Ajuns la a treia ediție, Festivalul Ceau, Cinema! din Timișoara lansează apelul la înscriere în secțiunea competițională internațională, dedicată filmelor de lungmetraj (ficțiune, non-ficțiune sau animație). Sunt vizate filme din 2015 sau 2016 din țările care au avut minorități în regiunea Banatului de-a lungul istoriei şi până azi.

02
/02
/16

Într-o zi de 2 februarie (1996) s-a stins din viață actorul, regizorul, cântăreţul, coregraful, dansatorul și producător de film american Gene Kelly. Cunoscut mai cu seamă pentru rolul din Singin' in the Rain, Kelly a fost una din forţele majore ale filmelor muzicale ale Hollywood-ului anilor ’40-‘50. În 1999, American Film Institute l-a numit pe Gene Kelly “unul dintre cei mai importanţi actori ai tuturor timpurilor”.