„Amy”. Graţie şi moarte
https://www.ziarulmetropolis.ro/amy-gratie-si-moarte/

CRONICĂ DE FILM Cele mai devastatoare imagini din „Amy”, documentarul despre Amy Winehouse, sunt cele în care chipul expresiv – frumos prin imperfecţiunea sa – şi corpul firav al solistei sunt transfigurate radical de vecinătatea înfiorătoare cu moartea, din cauza drogurilor tari şi a alcoolului în exces.

Un articol de Ionuţ Mareş|26 septembrie 2015

Două sunt tipurile de imagini generice care domină şi susţin „Amy”, tulburătorul documentar biografic realizat de cineastul britanic Asif Kapadia despre Amy Winehouse.

Unele o surprind pe solistă în momentele de graţie muzicală, când vocea ei irepetabilă, misterioasă, gravă, ia în stăpânire coloana sonoră, transmiţând emoţiile unor experienţe traumatizante transformate în artă. Versuri simple, aproape prozaice, dar de o sinceritate dezarmantă.

Apoi sunt cele în care chipul expresiv – frumos prin imperfecţiunea sa – şi corpul firav al artistei sunt transfigurate radical de vecinătatea înfiorătoare cu moartea, din cauza drogurilor tari şi a alcoolului în exces. Sunt imagini – împrumutate parcă din stilistica filmelor horror – în care privirea solistei este înlocuită de privirea morţii.

Fiecare din cele două ipostaze este declinată sub diverse forme vizuale, iar între ele se întind fragmente dintr-o viaţă trăită pe (mult prea) repede înainte (aşa cum spune un apropiat, ea era parcă un suflet bătrân într-un trup tânăr).

„Amy” este un film de montaj, un puzzle cu bucăţi din ceva mai mult de zece ani din existenţa sinuoasă a artistei. Un amestec de înregistrări video personale (aparţinând protagonistei, familiei sau prietenilor ei), apariţii media, fotografii şi interviuri realizate de Kapadia cu cei din jurul său (şi din care sunt păstrate doar vocile, folosite pentru a completa imaginile).

Structura aleasă de regizor este limpede, clasică chiar. Desfăşurarea este cronologică – „povestea” porneşte din adolescenţă, continuă cu lansarea în muzică şi cucerirea faimei mondiale şi se încheie cu prăbuşirea până la moartea survenită la vârsta de 27 de ani.

Nu sunt omise nici sugestiile tipice (şi mult prea la îndemână) în cazul discursurilor din zona mainstream (sau la limita mainstream-ului, ca în această situaţie) despre celebritate, propuse ca resorturi psihologice şi ca posibile explicaţii pentru o soartă deraiată: şocuri din copilărie (părinţi despărţiţi, neglijenţă), presiunea prestigiului, expunerea mediatică, influenţa negativă a anturajului, eşec în relaţii, fragilitatea interioară.

Dinamismul acestui documentar intens de două ore este însă dat de contrastul întreţinut permanent, dar neostentativ, între portretul intim al tinerei (de altfel, miza principală a filmului, expusă încă din titlu) şi imaginea ei publică. Două lumi care întotdeauna se influenţează reciproc şi care uneori se suprapun.

Paradoxul pe care filmul îl relevă – dar asupra căruia, din păcate, nu insistă – este înclinaţia publicului şi a societăţii contemporane de a se hrăni din emoţiile violente ale unui artist, fără a conştientiza pe deplin sau a-i păsa de drama personală a acestuia. Un paradox exprimat în cazul lui Amy Winehouse prin succesul piesei „Rehab”, în care vorbea tocmai despre problemele ei cu drogurile şi băutura, dar care nu a făcut decât să-i consolideze celebritatea.

Kapadia ia imaginea lui Amy Winehouse construită de media, o destructurează violent, doar pentru a o recompune şi a lansa o legendă. Aşa cum numai astfel de destine tragice pot să ofere.

Amy (SUA, 2015)

Regia: Asif Kapadia

Rating: ●●●○○

Distribuit de Independenţa Film, „Amy” rulează din 18 septembrie în cinematografe.

26
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Sunt greu de ghicit mizele din spatele noului film ca regizor al lui Horaţiu Mălăele, „Luca” (2020), realizat după un scenariu de Adrian Lustig. Adevărul e că lungmetrajul pare un amestec între unele din obsesiile lui Mălăele şi unele din obsesiile lui Lustig, cei doi colaborând şi la „Nunta mută” (2008) şi „Funeralii fericite” (2013).

24
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Dacă e ceva ce diferenţiază cu adevărat „Undine” (2020), noul titlu al cunoscutului regizor Christian Petzold, de alte filme din categoria sa, adică opere europene de autor cu priză în festivaluri şi gale de premiere, este prezenţa mai multor trimiteri la romantismul german. Cam toate cronicile au remarcat de altfel aspectul de basm modern.

24
/05
/21

Cinematografia spaniolă va fi celebrată la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (23 iulie – 1 august 2021) printr-un program amplu, Focus Spania, care va include proiecții și evenimente speciale, întâlniri cu cineaști, masterclass-uri, inițiative de industrie și expoziții.

24
/05
/21

Începând cu ultimul weekend al lunii mai, Arhiva Activă lansează un program de recuperare și de promovare critică a cinematografiei românești, în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme și cu Cinemateca Română.

20
/05
/21

Filmul „Câmp de maci” (r. Eugen Jebeleanu) a câștigat atât Premiul pentru cel mai bun film în secțiunea Fest Focus a Festivalului Internațional de Film din Belgrad, cât și Premiul pentru cel mai bun film queer (oferit de festivalul Merlinka). De asemenea, și juriul Festivalului D’A Film Barcelona din Spania a recompensat filmul cu cel mai important premiu din secțiunea Talents.

19
/05
/21

Independența Film lansează pe 21 mai în cinematografele deschise din țară „Undine”, o poveste de dragoste modernă inspirată din basme și semnată de Christian Petzold, regizorul german cunoscut publicului din România pentru „Transit” (2018). Paula Beer, protagonista filmului, a câștigat premiului pentru Cea mai bună actriță la Premiile Academiei Europene de Film și la Berlinale 2020 pentru acest rol. Filmul a fost recompensat și cu Premiul FIPRESCI la același festival.

18
/05
/21

Serialul de televiziune cu Matthias Schoenaerts în rolul principal, una dintre cele mai spectaculoase producții cinematografice europene, a început filmările în România Serialul este o producție CANAL+ și Sky Studios realizat de Cattleya (Italia), Atlantique Productions (Franța), în colaborare Odeon Fiction, StudioCanal și Frame Film (România).

17
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Cu „Femeia de la fereastră” (2021), proaspăt lansat pe Netflix, regizorul Joe Wright propune un film de suspans care se inspiră din „Rear Window” (1954) al lui Alfred Hitchcock. Însă nu trece de nivelul de pastişă.

17
/05
/21

Așteptarea ia sfârșit! Filmele revin pe marile ecrane de la Cineplexx începând de vineri, 28 mai, în toate cele cinci cinematografe: Băneasa, Titan, Satu-Mare, Sibiu și Târgu-Mureș. Locațiile vor fi pregătite să găzduiască din nou spectatorii și fascinantul univers cinematografic, cu cele mai avansate tehnologii de imagine și sunet.

14
/05
/21

Până la 25 mai, cinci dintre documentarele de scurtmetraj din anii `30-`40 ale lui Jean Mihail, unul din pionierii cinematografiei române, pot fi vizionate gratuit pe platforma Cineclub Sahia Vintage, în cadrul Cineclubului One World Romania.

13
/05
/21

„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.