Ana Agopian: „Orice subiect de scenariu are potențial, importante sunt alegerile pe care le face autorul”
https://www.ziarulmetropolis.ro/ana-agopian-orice-subiect-are-potential-de-scenariu-importante-sunt-alegerile-pe-care-le-face-autorul/

INTERVIU „Orice subiect are potenţial. Dar şi o infinitate de posibilităţi de dezvoltare”, afirmă scenarista Ana Agopian, într-un interviu despre importanţa alegerii subiectului la un scenariu şi despre rezidenţa „LIM | Less is More: Creative Pre-writing”.

Un articol de Ionuţ Mareş|15 septembrie 2020

Într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, scenarista Ana Agopian vorbeşte despre cât de importantă este etapa de alegere a subiectului pentru dezvoltarea unui scenariu, despre ce înseamnă un subiect bun şi despre rezidența LIM | Less is More: Creative Pre-writing dedicată cineaştilor români la început de drum.

Prima ediție a rezidenței LIM | Less is More: Creative Pre-writing din România se va desfășura în perioada 18–23 octombrie și le va avea ca traineri pe Nolwenn Guiziou (consultantă de scenarii din Franța) și Ana Agopian. Workshop-ul se adresează tuturor cineaștilor români aflați la primul sau al doilea lungmetraj sau a căror filmografie cuprinde unul sau mai multe scurtmetraje, cât și artiștilor din alte domenii, scriitorilor sau jurnaliștilor pasionați de dezvoltarea și scrierea unui scenariu.

Înscrierile se fac până la 20 septembrie – toate informaţiile despre proiect sunt detaliate la finalul interviului.

Ionuţ Mareş: Cât de importantă este etapa de alegere a subiectului pentru un scenariu?

Ana Agopian: O să răspund dând un exemplu personal. Alături de Oana (Răsuceanu) și Iulia (Rugină) am lucrat la dezvoltarea scenariului Breaking News timp de aproape 10 ani. Nu înseamnă că 10 ani am scris zi de zi la scenariu, bineînțeles. Dar în perioada aia cred că am scris 14 draft-uri de scenariu. Am pornit de la un subiect, l-am dezvoltat în scenariu. Și apoi am scris draft după draft. Un scenariu are 120 de pagini. Evident, lucram câteva luni la un draft. Am ajuns în momentul în care aveam finanțare de la CNC, iar proiectul trebuia să intre în producție în următorul an. Noi însă nu eram ok cu scenariul.

Am început să lucrăm cu Antoine Le Bos, cel care a înființat Le Groupe Ouest (și cel care a inițiat LIM Less is More și workshop-ul de pre-writing). Antoine ne-a oprit din a scrie draft-uri. Am lucrat inițial la sinopsis  (povestea scrisă pe scurt, într-o pagină). Apoi, la fiecare draft de sinopsis discutam și el ne dădea feedback. Apoi rescriam. O pagină, nu 120. Doar când am fost ok cu o variantă de sinopsis am trecut la treatment (povestea scenariului scrisă în 10-15 pagini). Și, când am fost ok cu treatment-ul, am trecut la draft.

Dacă lucram așa de la început, am fi câștigat foarte mulți ani. Astfel, aș spune că perioada de alegere a subiectului este extrem de importantă. Pentru că dacă nu-i acorzi destul timp, te poți trezi că dezvolți un subiect care nu te interesează, de fapt. În momentul în care alegi subiectul știi că o să petreci cu el mulți ani din viața ta. Și, atunci, ar fi bine să fie un subiect care te interesează real.

Ce înseamnă de fapt un subiect bun?

În primul rând, cred că legătura subiect-autor este una extrem de importantă. Noi, de exemplu, am început dezvoltarea scenariului pentru Breaking News în 2008 cu un subiect care în 2016, când am intrat în producție, era modificat în proporție de 90%. Nu înseamnă că subiectul din 2008 era mai slab decât cel din 2016. Dar cred că subiectul din 2016 era unul mult mai aproape de noi și care ne reprezenta într-o măsură mult mai mare decât cel inițial. Cred că întrebarea pe care trebuie să ți-o pui inițial ca autor nu este asta: Este bun subiectul meu?, ci următoarea: Asta este povestea pe care vreau să o spun în momentul ăsta al vieții mele?

Apoi urmează alegerile pe care le faci. Orice subiect cred că are potențial. Dar orice subiect are o infinitate de posibilități de dezvoltare. Să zicem că un subiect e format din 3 elemente: personaj(e), acțiune și nivel tematic. Un autor poate porni la drum având unul dintre aceste elemente. Dar apoi întrebarea e: Care sunt celelalte două elemente prin care ajung la potențialul maxim al subiectului meu? E ca un puzzle, iar pentru a ajunge la cea mai bună variantă a subiectului tău cred că e important să explorezi. Să nu te oprești la prima idee pe care o ai. Să testezi variante, posibilități, iar apoi, dacă te întorci la prima idee pe care ai avut-o nu este absolut nicio problemă. Este cea mai bună variantă a subiectului tău. Poți merge mai departe cu dezvoltarea scenariului.

Iar în al treilea rând cred că e important să îți știi subiectul. Zis pe scurt, un subiect bun este unul pe care îl știi. Să știi care sunt cele 3 elemente care îl definesc. Poate părea ciudat, dar în etapa de dezvoltare întoarcerea la definirea subiectului este una extrem de complicată. Scrisesem deja cred că vreo 10 draft-uri de scenariu la Breaking News și pur și simplu eram depășite de posibilitățile și direcțiile în care se ducea scenariul. Și am zis ok, hai să facem ceva. Să scriem fiecare, separat, într-o frază nivelul acțiunii (personaje & acțiune) și nivelul tematic. Și da, am scris trei lucruri total diferite.

Am observat asta și în edițiile workshop-ului ­LIM Less is More de până acum. După ce scriu un draft de treatment (nu de scenariu), participanții de multe ori devin confuzi. Se pierd în detalii și nu mai știu despre ce vor să vorbească în scenariul lor. Și cred că ăsta este un motiv pentru care e important să dai timp etapei de alegere a subiectului. Când dezvolți scenariul, să îți fie clară povestea. Sau, cum zice Antoine, nu pune tapet pe pereți înainte să construiești pereții.

Se poate scrie un scenariu din orice premisă, oricât de banală sau de fantezistă?

Am observat asta mai ales la studenții din anul I. Au impresia că dacă propun un subiect ieșit din comun, fantezist cum l-ai numit tu, atunci au și o poveste. Tot timpul la început studenții vin cu propuneri de tipul: personajul e de fapt mort; personajul are dublă personalitate; a fost un atac nuclear și nu există niciun supraviețuitor; etc. Ok, nu am absolut nimic cu subiectele fanteziste, dimpotrivă, dar de multe ori studenții ascund faptul că nu știu despre ce vor să vorbească prin astfel de propuneri. Iar un astfel de punct de plecare nu îți face viața mai ușoară. Trebuie să treci prin același proces de dezvoltare, trebuie să dezvolți personaje și situații complexe, trebuie să știi despre ce vrei să vorbești, de fapt.

Cât despre un subiect banal, nici nu prea știu ce înseamnă asta. Cum ziceam, cred că orice subiect are potențial, importante sunt alegerile pe care le face autorul. Iar un subiect care poate părea banal inițial, poate deveni profund și complex tocmai prin aceste alegeri.

În ce fel influenţează gândirea şi scrierea unui scenariu limitarea dată de un buget mic?

Voi da un exemplu al unei participante la LIM Less is More. Era din Venezuela și scria povestea a doi frați care aflau că tatăl lor este un important traficant de droguri, iar averea familiei era făcută prin crime, șantaje și afaceri ilegale. Un subiect ofertant, iar o poveste din Venezuela actuală este cu siguranță un subiect pe care publicul să vrea să îl vadă. Problema era că ea scria un fel de James Bond în Venezuala. Multe personaje, urmăriri de mașini, elicoptere, multă acțiune și foarte puțină substanță. Într-un punct în timpul workshop-ului a decis să restrângă povestea ei. Tatăl simțea că pierde puterea, viața familiei lui era în pericol, așa că decide să îi închidă pe cei doi frați într-o casă izolată în mijlocul naturii. În momentul ăla autoarea s-a concentrat doar pe povestea familiei. Simțeai James Bond-ul în afara casei, dar nu îl vedeai. Și brusc subiectul ei a devenit mai complex, mai profund și mult mai aproape de povestea pe care ea voia să o spună. Înainte se pierdea în acțiuni complicate și se îndepărta de baza poveștii ei.

Niciodată la LIM Less is More sau la Creative Pre-Writing Workshop trainerii nu o să le spună participanților: tăiați două personaje, trei locații sau cinci secvențe de noapte. Problema nu se pune așa. Nu lucrezi cu bugetul în față și nu te gândești de unde să tai 50.000 de euro. Se discută despre ce vrei să spui de fapt, despre nucleul poveștii tale. Și astfel ajungi, de cele mai multe ori, să îți dai seama că nu ai nevoie de X paranteze pe care să le faci în poveste. Sau, cum spune Antoine, dacă încerci să limitezi arena, ajungi să sapi în adâncime, nu în lateral.

Ce vor presupune, concret, cele cinci zile de rezidenţă?

Există trei etape în cadrul rezidenței: multiplicare, selecție, consolidare. Le oferim participanților un mediu creativ care să îi ajute să genereze cât mai multe variante posibile de subiecte. Încercăm să lucrăm relaxat, să nu existe genul de crispare intelectuală în care fiecare să vrea să demonstreze cât de deștept și inteligent e. E un fel de brainstorming comun în care încercăm să le transmitem participanților că e foarte ok să spună tot ce le trece prin cap. Propunem metode de lucru prin care încercăm să îi surprindem permanent pe participanți. Și tocmai pintr-o astfel de abordare participanții ajung la un fel de libertate pe care nici când lucrează singuri nu și-o permit întotdeauna. Pentru că mereu există piedici pe care ni le punem singuri, ne raportăm la ce credem că ar vrea să vadă festivalul X sau publicul Y. Și poate uităm care este generatorul poveștii pe care noi vrem să o spunem.

După etapa de multiplicare trecem la etapa de selecție a ideilor. Din nou, propunem participanților metode de lucru care să îi ajute în proces. Apoi testăm din noi ideile alese. Și, de fapt, în cinci zile intense participanții câștigă mult timp. Poate că într-un astfel de sistem, aplicat la cazul nostru concret de la Breaking News, am fi câștigat mulți ani. Pentru că am fi testat posibile variante de subiecte înainte de a trece propriu-zis la etapa de dezvoltare.

Și revenind la ce spuneam mai sus. Nu există o variantă corectă a subiectului tău. Există varianta ta. Iar la Creative Pre-Writing Workshop încercăm să găsim cea mai bună variantă pentru duoul autor – subiect. Noi, trainerii, nu încercăm să răspundem la întrebarea: Care e subiectul care îmi place mie?, ci: Cum îl ghidez pe autor să ajungă la povestea pe care vrea să o spună, la cea mai ofertantă variantă a subiectului pe care vrea să îl dezvolte?

Creative Pre-Writing Workshop propune o metodologie testată deja de partenerii noștri de la Le Groupe Ouest (LGO) în țări ca Franța, Lituania, Polonia, Norvegia, Belgia sau Scoția. Iar feedback-ul a fost de fiecare dată foarte bun, în toate aceste țări workshop-ul va continua. Consultanții se schimbă de la o țară la alta, dar metodologia rămâne.

Săptămâna trecută am participat la un training organizat de LGO cu toți consultanții care vor lucra la Creative Pre-Writing Workshop în diverse țări și am trecut noi înșine prin brainstorming-ul pe care îl propunem participanților. Ce putem face mai bine? Care este feedback-ul trainer-ilor? Care e feedback-ul participanților? Ce păstrăm? Ce modificăm? Creative Pre-Writing Workshop propune o abordare nouă a ceea ce înseamnă training-urile de dezvoltare de scenarii în Europa și mă bucur că România și Control N sunt parte din acest proces.

De asemenea, mă bucur că o să lucrez alături de Nolwenn Guiziou, cea care a fost alături de Creative Pre-Writing Workshop încă de la început, a lucrat la conceptul rezidenței și continuă să călătorească (acum în unele cazuri online, în alte cazuri offline) în Europa pentru implementarea rezidenței. Următoarea destinație pentru ea este Scoția (în septembrie), apoi România (în octombrie).

 

*****************************************

Pentru că faza de alegere a subiectului este una vitală, rezidența de creație LIM|Less is More: Creative Pre-writing își propune să ofere un cadru necesar pentru testarea ideilor, afirmă iniţiatorii. La finalul a cinci zile de lucru intensiv, participanții vor avea trei idei structurate, clare și solide pentru un viitor film, realizabil în limitările unui buget foarte mic. Workshop-ul va fi susținut în limba engleză. Locul în care se va desfășura (unul izolat, mergând pe tipicul workshop-urilor LIM, care sunt organizate în zone și spații cât mai rupte de agitația urbană) urmează să fie stabilit, în funcție de evoluția situației actuale din România în raport cu pandemia de COVID-19, care poate duce și la implementarea workshop-ului în varianta online.

Cei 12 participanți, selectați în urma înscrierilor, vor lucra alături de două specialiste în domeniu, care vor aplica metodologia atent studiată a profesioniștilor de la Le Groupe Ouest (scenariști și consultanți) – inițiatorii acestui tip de workshop, unic în Europa. Tehnicile de pre-writing folosite de trainerii rezidenței își propun să îi sprijine pe participanți în procesul inițial de cercetare, explorare și generare de noi idei, oferind posibilitatea unei explorări infinite de baze de pornire pentru un proiect de film de lungmetraj. LIM|Less is More: Creative Pre-writing oferă o experiență rară, prin modul unic de abordare a începutului unui proces de dezvoltare de scenarii de lungmetraj. Prin teorie și exerciții practice, rezidența îi ajută pe participanți să își întărească ideile și direcțiile de interes legate de posibilul subiect ales pentru viitorul film.

Născută în 1977, în Bretania, cu un Master în Modern French and English Litterature (Universitatea Western Brittany, Brest, și Universitatea Wales, Swansea), Nolwenn Guiziou a studiat, de asemenea, și scenografia și construcția de decor la Larkin Art School (Dublin). În 2004, în Dublin, a pus bazele companiei de teatru de stradă The Pirate Puppet Company, alături de care a călătorit într-o lungă serie de turnee în Irlanda, Anglia, Spania sau Portugalia. În 2018 a scris și a regizat propriul serial de televiziune, An Dorioù, un proiect care utilizează tehnica stop motion. A realizat un scurtmetraj folosind tehnica stereoscopică 3D, TxanTxangorri, creat cu actori și marionete, iar în prezent dezvoltă Birds of a Feather, un film de lungmetraj în aceeași tehnică. A început colaborarea cu Le Groupe Ouest (LGO) în 2014 și, datorită experienței sale variate în materiate de arte creative și performative, Nolwenn Guiziou este unul dintre consultanții LGO concentrați și dedicați, în special, workshop-urilor de pre-writing, implementate cu succes în multe țări din Europa.

Ana Agopian a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București (UNATC) și European College of Liberal Arts (ECLA) din Berlin. Din 2018 este doctor în Filologie în cadrul Universității București. Ana Agopian a semnat, alături de Iulia Rugină și Oana Răsuceanu, mai multe scenarii de scurt și mediumetraj (printre care Bună Cristina! Pa Cristina!, Captivi de Crăciun, Să mori de dragoste rănită, Skugos) și trei lungmetraje – Love Building (2013), Alt Love Building (2014) și Breaking News (2017). Cel mai recent lungmetraj ale cărui scenariu este semnat de Ana Agopian, Breaking News, a avut premiera la Festivalul Internațional de Film Karlovy Vary (Competiție Oficială) și a fost recompensat cu o Mențiune Specială a Juriului pentru actrița Voica Oltean. Scurtmetrajul E.T. a fost aici reprezintă debutul ei în regia de film. În calitate de scenarist a colaborat, de asemenea, cu Media Pro Pictures și HBO România. În prezent susține cursuri și workshop-uri de scenaristică (pentru amatori și profesioniști deopotrivă), iar din 2009 predă scenaristică în cadrul UNATC, în prezent fiind lector universitar.

Cei interesați să aplice la prima ediție a rezidenței LIM|Less is More: Creative Pre-writing trebuie să trimită următorul set de materiale:
– Scrisoare de intenție (o pagină, în limba engleză)
– Descrierea unui potenţial subiect / premisă pentru un film de lungmetraj cu buget limitat (1 pagină, în limba engleză)
– CV sau Biografie
– Link către minim un film reprezentativ (scurt sau lungmetraj) sau un scenariu de scurt sau lungmetraj

Materialele vor fi trimise pe adresa de email [email protected], până la data de 20 septembrie.

LIM|Less is More: Creative Pre-writing este co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Susținut de Creative Europe – Programul MEDIA al Uniunii Europene, LIM|Less is More: Creative Pre-writing este inițiat de Le Groupe Ouest (Franța) și dezvoltat alături de Asociația Culturală Control N (România) și Festivalul Internațional de Film Transilvania – TIFF (România) prin platforma unlimited.tiff.ro.

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.

Mai multe detalii despre acest proiect și alte proiecte ale Asociației Culturale Control N pot fi aflate la numărul de telefon 0722678.496 sau pe site-urile și paginile de Facebook ale organizatorilor.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.