Ana Blandiana: “Centenarul, un exerciţiu de exorcizare”
https://www.ziarulmetropolis.ro/ana-blandiana-conferinta-la-tnb-cu-tema-centenarul-un-exercitiu-de-exorcizare/

“Suntem urmaşii a tot ce s-a întâmplat în această ultimă sută de ani, începută prin miraculosul efort care a dat sens mileniilor anterioare.(…)” – Ana Blandiana. Cunoscuta scriitoare va susţine conferinţa cu tema “Centenarul, un exerciţiu de exorcizare”, duminică, 2 decembrie, de la ora 11.00, la Sala Pictura a TNB.

Un articol de Petre Ivan|23 noiembrie 2018

“Suntem urmaşii a tot ce s-a întâmplat în această ultimă sută de ani, începută prin miraculosul efort care a dat sens mileniilor anterioare. Suntem urmaşii românilor care au înfăptuit România Mare şi suntem urmaşii românilor care i-au întemniţat şi i-au îngropat în Cimitirul Săracilor din Sighet pe aceştia. Centenarul nu este o festivitate, el este prilejul care ne obligă şi ne dă şansa să optăm pe cine vrem să continuăm, cui vrem să semănăm în continuare, care sunt modelele pe care vrem să le urmăm. Dar asta presupune înainte de toate cunoaşterea conţinutului celor 100 de ani şi asumarea istoriei pe care o cuprind”, spune Ana Blandiana.

Despre Ana Blandiana

Ana Blandiana, născută în 1942, la Timişoara, pe numele ei real Otilia Valeria Coman, este scriitoare şi luptătoare pentru libertate civică, autoare a peste 25 de volume de poezii, două volume de proză şi 11 volume de eseuri.

După ce a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj (1962-1967), Ana Blandiana s-a stabilit la Bucureşti, unde a lucrat ca redactor la Viaţa studenţească şi Amfiteatru (1968-1974), bibliotecar la Institutul „N. Grigorescu” din Bucureşti (1975-1977), redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979).

A debutat ca poetă în anul 1954 în reviste de tineret, apoi a publicat în „Tribuna” (1959) şi în antologia „30 de poeţi tineri”. Între 1960-1963 i se interzice însă să mai publice, din motive politice. Începând din 1964 semnătura ei poate fi întâlnită din nou în presa literară, în special în Contemporanul, unde i se încredinţează o rubrică săptămânală de însemnări (Antijurnal). Tot în 1964 publică prima sa carte de versuri, “Persoana întâia plural”, care o aduce în centrul atenţiei criticii literare.

Ana Blandiana s-a implicat activ în viaţa civică românească. În prezent, conduce Memorialul de la Sighet, institut de studiere a crimelor comunismului, dispunând de un centru de cercetare care organizează anual conferinţe, sesiuni ştiinţifice şi expoziţii pe tema fenomenului totalitar.

În 1990, Ana Blandiana a reînfiinţat PEN Clubul Român, fiind şi preşedinta lui. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care a condus-o între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice. Este membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé” şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

A primit numeroase premii literare, printre care: premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1980), premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1970), premiul internaţional „Gottfried von Herder” (1982, Viena), Premiul Naţional de Poezie (1997), premiul revistei Luceafărul (1998), premiul „Opera Omnia” (2001), premiul Internaţional „Vilenica” (2002), premiul revistei Poesis (2003), premiul internaţional „Giuseppe Acerbi” şi premiul internaţional Camaiore (Italia), Marele Premiu al Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, ediţia a XXVII-a (2007).

Foto: Ana Blandiana – facebook

01
/09
/20

Pe lista de lecturi a lunii septembrie, am inclus „O librărie în Berlin” de Françoise Frenkel, „Îți voi da toate acestea” de Dolores Redondo, „Către frumusețe” de David Foenkinos, „Arsă cu acid” de Naziran și Célia Mercier și „Atlasul fericirii” de Helen Russell. Iată de ce!

12
/08
/20

15 fragmente din remarcabila biografie a filosofului german, semnată de scriitoarea anglo-norvegiană Sue Prideaux și apărută recent și în limba română, la Editura Polirom, în colecția Plural M: „SUNT DINAMITĂ! Viața lui Nietzsche” (traducere de Bogdan-Alexandru Stănescu).

07
/08
/20

În dimineața zilei de 2 martie 1998, Natascha Kampusch, o fetiță de zece ani, este urcată cu forța într-o furgonetă albă. Câteva ore mai târziu, zace înfășurată într-o pătură pe podeaua rece a unei pivnițe. În jur e beznă, iar aerul are un iz stătut. Povestea ei este disponibilă acum și în limba română, la Editura Humanitas, în traducerea Cristinei Cioabă.

05
/08
/20

Pe 5 august 2019, murea prozatoarea americană Toni Morrison, prima scriitoare de culoare care obținea, în 1993, Premiul Nobel pentru Literatură. Cartea pe care v-o propunem astăzi este „Cântecul lui Solomon” (Editura Art, colecția „Cărți cult”, 2019), roman publicat în original în 1977.

02
/08
/20

Pentru recomandările de lectură ale lunii august, ne-am oprit la publicistica lui Gabriel García Márquez, memoriile Ditei Kraus și un roman-tribut de David Grossman.

22
/07
/20

O prezentare a biografiei unuia dintre cei mai mari exploratori și oameni de știință români, dublată de un spectaculos jurnal de călătorie, volumul Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță de Cristian Lascu și Helmut Ignat, publicat recent la Editura Humanitas, va fi lansat marți, 28 iulie, la ora 19.00, în grădina Muzeului Antipa.

Pagina 2 din 10712345...102030...Ultima »