Ana Pasti: „Prin fiecare din actrițele de aici am spus ceva despre mine”
https://www.ziarulmetropolis.ro/ana-pasti-cu-fiecare-dintre-actritele-impersonate-in-pictorial-am-spus-si-ceva-despre-mine/

Ana a teminat recent filmările la primul ei lungmetraj american, „Induced Effect”, în care l-a avut ca partener pe Eric Roberts şi a început repetiţiile la „Upstart”, un show TV despre realizarea unui Start-Up YouTube Channel. Între filmări, a finalizat un pictorial care celebrează actriţe îndrăgite de publicul român.

Un articol de Dana Rotaru|8 martie 2017

Dana Rotaru : De ce acest pictorial?

Ana Pasti : Pentru că mi s-a propus. Pentru că mi s-a părut interesant conceptul și pentru că mi s-a părut… fun! Cine știe cînd mai port eu zulufi! (râde)

Și? A fost fun?

Da. Greu, dar fun. Uneori și funny.

La unele dintre personificări am lucrat și câte 9 -10 ore. Ne-am stresat, ne-am enervat, ne-am certat… era să și abandonăm! De altfel, lui Edi Enache, fotograful, i-a luat un an de zile să-mi trimită pozele, așa de tare s-a demoralizat! Toate transformarile sunt obținute din lumină, machiaj și coafuri și el e cel care a lucrat la toate astea și nu întotdeauna a fost mulțumit de rezultat. Așa că apoi și mie mi-a luat tot aproape un an să găsesc cea mai potrivită persoană pentru editare (Elena Alexseeva). A fost realmente un proiect dificil, dar am avut noroc de o echipă FOARTE talentată”.

Care au fost dificultățile?

Păi, fiind un proiect independent, a trebuit să ne ocupăm toți de tot: locații, costume, recuzită, accesorii, echipament, etc. Am alergat de colo–colo să facem rost ba de una, ba de alta, ne-am împrumutat de pe la teatre, și chiar dacă nu am reușit să facem rost de tot ce am avut nevoie, Mădălina Drăgoi, stilista, cu binecunoscuta inventivitate românească, a salvat situația de fiecare dată. De altfel, ea a fost singura calmă dintre noi și asta a ajutat mult. Venea cu sticluțe cu tot felul de esențe și când vedea că începem să obosim și să ne irităm, ne pufăia cu Verbena! (râde)

olga tudorache

Olga Tudorache – Vitoria Lipan în „Baltagul”, regia Radu Penciulescu, 1968

Cum ai făcut selecția actrițelor?

Toate actrițele alese fie au însemnat ceva pentru mine – și nu doar pentru mine, pentru o țară întreagă, într-un fel sau altul (sunt parte din copilăria mea, adolescența altora etc.), fie au fost pur și simplu o provocare. Sunt mai apropiată ca sensibilitate de unele, ca feminitate de altele, dar fizic nu semăn cu niciuna dintre ele. Și, desigur, nu sunt singurele care îmi spun ceva, dar cumva trebuia făcută o selecție… Am ales, și eu și restul echipei, ce am crezut cu toții că e posibil să realizăm. Adică, mi-ar fi plăcut să le personific și pe Valeria Seciu sau pe Carmen Galin, de exemplu, și pe multe altele, dar nu aveam destule „argumente fizionomice” sau elemente asemănătoare din compoziția cadrului original, ca să încercăm transformările respective. Oricum nu aveam nici timp de o listă mai lungă. Urma să mă întorc în Los Angeles.

Ce altceva ai mai lucrat cât ai stat în țară?

Am filmat la Far from here, o co-producție americană, în care a jucat și una din actrițele pe care le-am personificat: Maia Morgenstern. (zâmbește)

maia

Maia Morgenstern – Nela în „Balanța”, regia Lucian Pintilie, 1992

Ziceai că actrițele din pictorial au însemnat ceva pentru tine. Cine, ce?

Când Mircea Daneliuc termina Probă de microfon, eu abia mă nășteam… Personajul Torei Vasilescu mi s-a părut întotdeauna un personaj esențial pentru cinematografia românească premergătoare noului val. Șatra a fost primul film de „oameni mari” pe care l-am văzut în copilărie, cadoul alor mei de terminare a grădiniței. Am cântat la multe petreceri de liceu melodiile din film! În ‘96 am plâns că eram prea mică să dau la facultate să fiu la clasa Olgăi Tudorache – promoția 2000 a fost ultima ei generație. Țin minte că de câte ori o vedeam în sală la vreun spectacol, mă uitam mai degrabă la ea decât la ce se-ntâmpla pe scenă… Ziua în care am văzut-o pe Maia în Balanța a fost ziua în care m-am gândit să mă fac actriță.

tora

Tora Vasilescu – Ani în „Probă de Microfon”, regia Mircea Daneliuc, 1980

Gina Patrichi a zis: „Singurul lucru interesant care se poate întâmpla între oameni e sinceritatea”. Așa cred și eu. Irina Petrescu a refuzat să plece la Hollywood de dragul unei iubiri, eu nu mă întorc acasă din cauza alteia. (în fotografia din deschiderea articolului – Irina Petrescu – Ana, Răutăciosul adolescent, Regia Gheorghe Vitanidis, 1970). Glumesc… nu știu… Pur și simplu așa m-au inspirat. Julieta Szonyi are așa un mister, Marga Barbu era atât de focoasă, de „out there”. Ioana Bulcă e aprigă și gravă, you can’t mess with her. Fiecare dintre actrițele astea cu rolurile pe care le-au făcut au spus ceva despre FEMEIE și prin fiecare dintre ele am spus și eu ceva despre mine.

Dacă tot nu te întorci acasă, ce faci acum în Los Angeles?

Deocamdată… nu m-am văzut niciodată rămânând în America for good. Am plecat să fac teatru muzical, am ajuns să fac actorie de film și am rămas dintr-o întâmplare. Mi-e foarte greu să mă organizez când vine vorba de planuri de viață… E pilot season aici, așa că sunt prinsă cu audiții. Sunt în probe pentru un serial recent creat, Counterpart, pe stand-by cu un lungmetraj, ICON, la care am început să filmez la sfârșitul anului trecut, iar mâine încep repetițiile pentru un live tv show de 30 de minute, un fel de Newsroom meets The Office meets Tyler Moore, în care scenariul e o parte scris, o parte improvizat, cam pe același principiu ca și Curb Your Enthusiasm.

saptecai

Marga Barbu – Anita în „Haiducii lui Șaptecai”, regia Dinu Cocea, 1971

Mulțumesc pentru interviu, Ana, și baftă în pilot season!

Mulțumesc și eu. Mulțumesc: Mădălina Drăgoi (stylist), Elena Alexseeva (retouch/www.photohand.com), Edi Enache (foto, hair & make-up) și #LaMulțiAnituturorfemeilor!

foto 0

Svetlana Toma – Rada în „Șatra”, regia Emil Lotreanu, 1975

Ana Pasti este absolventă UNATC, ultima promoție a profesorului Dem Rădulescu. În 2011 a obținut o bursă Fulbright, devenind prima actriță din România care urmează un master de actorie la una dintre cele mai bine cotate școli americane, University of Southern California (USC) din Los Angeles și este acceptată în programul Moscow Art Stanislavski School de la Harvard University. În cei cinci ani petrecuți la Hollywood, joacă în opt scurt-metraje și zece spectacole. („Stepping out” este selecționat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, în programul „Short Film Corner”).

gina

Gina Patrichi – Patroana în „Liniștea din adâncuri”, regia Malvina Urisianu, 1981

Joacă în montările unor regizori importanți din SUA precum Lisa Volpez („Îmblânzirea scorpiei”), Andrew Robinson („Tartuffe, 1001 de nopți”), Cameron Watson („Orașul nostru”, Agnes of God), David Warshofsky („Blestemul clasei muncitoare” & „O minciună a minții”), John DeMita („Vorbește-mi ca ploaia și lasă-mă să te ascult & The Lady of Larkspur Lotion”), David Bridel (Electra și Troienele). Troienele participă la Kennedy Festival din Washington, iar solo-performance-ul „Because I Can or the Things I’d Do for Love” (regia Luis Alfaro) este selectat în Hollywood Fringe Festival.

poza pulii

Ioana Bulcă – D-na Stanca în „Mihai Viteazu”, regia Sergiu Nicolaescu, 1970

Îi place să călătorească, să cânte jazz, să danseze tango argentinian, să se dea în roller-coaster și să mănânce vată de zahăr pe băț.

ultima

Julieta Szonyi – Otilia în „Felix și Otilia”, regia Iulian Mihu, 1972

ana pasti

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

19
/01
/24

Warner TV dedică duminicile lunii februarie filmelor de basm, povești fantastice live action și animate, ecranizări și narațiuni originale lansate pe parcursul ultimelor nouă decenii.

19
/01
/24

Producția este adaptarea live-action a îndrăgitului serial de animație și urmărește aventurile lui Aang, tânărul avatar, în încercarea de a stăpâni cele patru elemente (Apă, Pământ, Foc, Aer), pentru a reinstaura echilibrul într-o lume amenințată de înfricoșătoarea Națiune a Focului. Serialul va avea premiera globală pe 22 februarie 2024, doar pe Netflix.

18
/01
/24

CRONICĂ DE FILM Bizară, dar şi simptomatică decizia realizatorilor filmului "Klaus & Barroso" de a semna cu "regie colectivă", nenumită. Asta ar putea sugera că toţi cei trei scenarişti - Adrian Nicolae, Cosmin "Micutzu" Nedelcu şi Bogdan Theodor Olteanu -, dintre care primii doi sunt şi actori în roluri centrale, s-au ocupat de regie.

17
/01
/24

Din 16 ianuarie, filmul Klaus & Barroso, cu Cosmin „Micutzu” Nedelcu și Adrian Nicolae rulează în cinematografele din toată țara, distribuită de Forum Film. În Republica Moldova filmul va rula din 18 ianuarie, pe ecranele Cineplex.

16
/01
/24

16 ianuarie, 2024 - Cea de-a 18-a ediție a Premiilor Gopo, evenimentul anual care sărbătorește și recompensează realizările cinematografiei românești, va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

16
/01
/24

Asteroid City, cel mai recent film al lui Wes Anderson, în care joacă Jason Schwartzman (The French Dispatch, The Grand Budapest Hotel), Scarlett Johansson (Black Widow, Jojo Rabbit) și Tom Hanks (Elvis, News of the World), va fi disponibil pentru vizionare în exclusivitate pe SkyShowtime începând din 20 ianuarie.

16
/01
/24

Seria ISTORII se va desfășura în perioada 15 - 30 ianuarie la Cinema ARTA, pe strada Universității nr. 3. Publicul are șansa să descopere în această perioadă, în fiecare zi de marți, o selecție de filme (scurtmetraje sau lungmetraje) curatoriate pentru a deschide conversații despre modul în care istoria este construită și transmisă cu ajutorul limbajului, imaginilor, semnelor și conceptelor.

09
/01
/24

CARTEA DE CINEMA Neaşteptată apariţie acest “Desene mişcătoare. Dialoguri despre critică şi cinema”, pe care criticul de film Andrei Gorzo şi criticul literar Mihai Iovănel - prieteni şi colegi de generaţie şi de idei - l-au scos la finalul lui 2023 la Editura Polirom.