Andrei Crăciun se întoarce la poezie
https://www.ziarulmetropolis.ro/andrei-craciun-se-intoarce-la-poezie/

Colegul nostru Andrei Crăciun lansează astăzi, de la ora 18.30, la Târgul de Carte „Gaudeamus” , la standul Herg Benet, volumul de versuri „Poezii pentru acea necunosсută”. Cartea costă cincisprezece lei.

Un articol de Petre Ivan|21 noiembrie 2015

Este o plachetă care reunește poeme din tinerețea timpurie a ziaristului, ceea ce – conform declarațiilor acestuia – ”am mai putut salva, deloc hristic, de pe trei hard-uri ridicate prematur la ceruri; acolo se aflau nu mai puțin de trei albume de poezie atinse de aripa mediocră a muzelor din mahalaua Teilor; asta e – am pierdut multe în viață, sunt un risipitor.”

Andrei Crăciun a mai publicat în acest an – tot la Herg Benet – volumul de proză scurtă ”Pălăria albastră și alte povestiri”, pe care îl descrie ”un best-seller de Centrul Vechi”. În anul 2014, a debutat, în liga mare, cu un volum de publicistică – ”Baricadele” – la Editura Humanitas.

Gazetar de presă scrisă cu zece ani de experiență, Andrei Crăciun a fost pe rând ”talentul anului” (2005), ”cel mai bun tânăr ziarist de cultură din România” (2010), ”cel mai bun editorialist” (2011), ”cel mai bun reporter”(2012). Sunt distincții oferite de prestigioase instituții care se ocupă cu conferirea distincțiilor către ziariști din țara noastră.

Andrei Crăciun, însă, profund neserios în formalizare cum îl cunoașteți, preocupat în permanență de nuanțele autoironiei, nu pune preț pe acestea: ”Spre deosebire de alții, am fost premiant în toți anii mei de școală, și eu am multă școală, așa că nu am mania premierii, dimpotrivă, toate galele și mai ales toate găștile mă deprimă îngrozitor. În plus, sunt și mizantrop, dacă nu sociopat. Ca poet, chiar și minor și post-mizerabilist, sper să mi se îngăduie aceste obiceiuri. Premiile nu înseamnă nimic pentru mine, ele sunt menționate – ca o salbă de tinichele de coada numelui – fiindcă înseamnă totuși ceva pentru ceilalți, iar eu nu pot, din păcate, schimba regulile acestui joc în care contează ceea ce nu ar trebui să conteze”.

Coperta-poezii_pentru_acea_necunoscuta-Andrei_Craciun

Valoarea literară a lucrării? ”Nulă, tinzând spre infinit. Nu există ierarhii în poezii, scumpe coleg, poezia îți place sau nu îți place. Aceste poezii nu îmi plac, ceea ce nu înseamnă că ele nu pot însemna mult pentru un alt cititor. Cine spune că unui poet trebuie să îi placă propriile poezii exagerează. Nu-mi plac exagerările. Să zicem că e binișor pentru versuri scrise în anii 20 ai vieții mele de om. Am încercat chiar să introduc featuring-ul din muzică în poezie, am făcut un feat. cu un prieten. Era pe vremea yahoo messenger-ului și iubeam aceeași studentă. Acest experiment textual eșuat ne-a liniștit”.

Andrei Crăciun a mai publicat – ”în preistoria personală” – versuri și a fost, de aceea, supranumit în cercurile gazetărești frecventate ”Poetul”. Nu s-a ferit de această apreciere în care a văzut întotdeauna ”un mișto benign”.

Spune că e în căutarea marii frumuseți și că ”cea mai intimă dintre dorințele mele este să devin poet. Partea proastă a acestei fantasme este că poet nu poți deveni. Poet ești sau nu ești. Eu nu sunt, dar trăiesc poetic, iubesc poetic și neîndoielnic voi muri poetic, ceea ce – poate – veți admite că nu e mai puțin important.”

Andrei Crăciun are treizeci și doi de ani. Rugat să spună un vers din lirica personală mărturisește că nu știe niciunul pe de rost și că nu agreează să declame. ”Trebuie să consult hârtia”. Consultând hârtia ne spune, la întâmplare, aceste cuvinte:

”nu te speria ți-am spus
nu e prima oară când mor
mi-am pus apoi cămașa

pardesiul

pălăria

am strâns cordonul pardesiului

de la est către vest

și am plecat

 

am făcut toate acestea încet

ca în filmele mute

ca un actor

doar că era adevărat

 

încet

ca și când eram un soldat de plumb

ca și cum mâna ta era mâna unui

Dumnezeu ceva mai tânăr

 

nu m-ai oprit

 

prima oară am murit

împușcat

deși nu era niciun război

mi-am scos glonțul
din inimă și am continuat
să zâmbesc

apoi am fost înjunghiat
la o răscruce de tăceri
alătdată a fost chiar mai rău
nu e nevoie să amintesc

nu te speria ți-am spus
știu cum să mor
fără să te doară
când ploua
ieșeam în ploaie
și salvam împreună melci
am salvat mulți melci
și ei au trăit fericiți
până la adânci bătrâneți
și nu ne-au mulțumit niciodată.”

31
/07
/15

Editura Polirom vă propune şi în această săptămînă două volume fascinante, de neratat, în colecţia „Hexagon. Cartea de călătorie”: Căzînd în gol, de Joe Simpson, un bestseller al literaturii montane, şi Trenul-fantomă către Răsărit, de Paul Theroux, continuarea Bazarului pe roţi, un clasic al literaturii de călătorie.

31
/07
/15

Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 şi 23 august 2015, cu – anunţă organizatorii - nouă ordine de zi care răsuceşte minţile: Pleşu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz şi alte fineţuri muzicale, politică europeană şi idei, scriitori şi filme documentare şi, mai ales, bună dispoziție şi umor dublu rafinat. Aceasta e situaţiunea.

30
/07
/15

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

29
/07
/15

„Creştinismul e dogmă, e mistică, e morală, e de toate, dar e în mod special un mod de a trăi şi o soluţie şi e reţeta de fericire.” Spunea Nicolae Steinhardt, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai secolului trecut. S-a născut pe 29 iulie 1912.

24
/07
/15

Recitesc “Sonata Kreutzer”. E o capodoperă, scurtă, dar capodoperă. Găsesc concluziile marelui rus false, dar premisele adevărate. Demonstrația – însă – strict textual, demonstrația că viața bărbatului cu femeia pe pământ e sortită unui lung șir de chinuri care pot decurge, lesne, în crimă, demonstrația e superbă.

22
/07
/15

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătății”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

20
/07
/15

Duc în chestiunea bibliografiei generale povara unor lipsuri enorme. Toate aceste lipsuri enorme sunt, în același timp, o discretă dovadă de înțelepciune. Am amânat ani de zile întâlniri cu anume scriitori. Cred că în literatură, la fel ca în dragoste, întâlnirile cuvenite tot se vor întâmpla.

17
/07
/15

„Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru întreaga societatea românească. În volumul Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din această săptămînă, renumitul psiholog Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi complexă, răspunsuri bine documentate.

15
/07
/15

„Povestirile lui Salamov reprezintă o lectură esenţială pentru acei cititori interesaţi de experienţa Gulagului; ele vin din familia prozei lui Soljenitin, cu stilul şi filosofia ei izbitoare.” (The Telegraph). Editura Polirom a publicat de curând cel de-al doilea volum al uneia dintre cele mai tulburatoare capodopere ale secolului XX: Povestiri din Kolima, de Varlam Salamov.

14
/07
/15

Am primit o frumoasă invitaţie: joi, 16 iulie, de la ora 19.00, într-o companie selectă, ar trebui să iau şi eu cuvântul despre cartea „Tangou pentru Lisandra” scrisă de Hélène Grémillon. Ştiu, ştiu, vă întrebaţi ce mă recomandă. Nu vă ascund şi că eu mi-am pus această întrebare şi că încă n-am găsit răspunsul.

13
/07
/15

Cartea aleasă pentru a treia întâlnire a clubului de lectură Pop-up Stories este Cum să uiți o femeie, de Dan Lungu, iar invitații care vor vorbi pornind de la aceqasta sunt jurnaliștii Laura Ștefănuț și Andrei Crăciun. Pop-up Stories Club are loc sâmbătă, 1 august, de la 17:00, în mansarda Lente din str Arcului nr 8, București. Intrarea e 20 lei, dar gratuită pentru studenți/elevi.