Andrei Plesu, 71
https://www.ziarulmetropolis.ro/andrei-plesu-71/

„Îmi place poza asta pentru că-l înfăţişează pe Andrei Pleşu aşa cum îl cunosc eu: un om ludic, firesc, lipsit de băţoşenia pe care unii ar crede că o impune statutul lui şi, în acelaşi timp, un om cald, deschis, integrator. Tot aşa e şi ca om de cultură, iar prezenţa sa în spaţiul cultural de la noi (nu numai prin cărţile lui, dar şi prin instituţiile pe care le-a creat) ne-a ajutat enorm să regăsim sau să reconstruim normalitatea. Mulţumim, Andrei Pleşu! La mulţi ani!” – Cezar Paul-Bădescu. Scriitorul şi eseistul Andrei Pleşu împlineşte, astăzi, 71 de ani.

Un articol de |23 august 2019

„Astăzi, de ziua lui Andrei Pleșu, am căutat în calculator poze cu el și am găsit-o pe aceasta, făcută acum 11 ani de Marius Chivu, pe când ne aflam – toată redacția ”Dilemei vechi” – la Tescani.(…)” – Cezar Paul-Bădescu

*

“Ritmul în care trăim, configuraţia fiecărei zile (din care răgazurile, perioadele de otium fertil sunt, practic, evacuate) reduc până la o limită îngrijorătoare timpul rezervat altădată lecturii.” – Andrei Pleşu.

În anul 1966, Andrei Pleșu a urmat cursurile Facultății de Arte Plastice, secția istoria și teoria artei, în 1980 a obținut titlul de doctor în istoria artei cu teza „Sentimentul naturii în cultura europeană”.

Între 1975-1977 a fost bursier Humboldt la Universitatea din Bonn, iar în perioada 1983-1984 la Universitatea din Heidelberg.

Cercetător la Institutul de Istoria Artei,  Andrei Pleşu  a participat  alături de Gabriel Liiceanu la seminariile private ținute de Constantin Noica la Păltiniș.

‘Talentul nu e un merit, ci un dar inexplicabil, care trebuie onorat.” – Andrei Pleşu

După prăbușirea regimului comunist, a înființat institutul de studii avansate „New Europe College”, revista culturală Dilema (azi, Dilema veche) și a acceptat în diverse perioade o serie de funcții publice.

Prostul ŞTIE. E sigur. E un om care exhibă competenţe şi e sigur de ele. Dacă crezi că ştii ceva, trebuie să vezi dacă nu treci printr-o criză de prostie… (…). Prostul nu poate fi contrazis, are convingeri de beton. E un om fericit. E plăcut să ştii că ştii, că ai dreptate. Chiar dacă nu contezi!… Cand vedem un ştiutor, trebuie să fim suspicioşi: prostul e serios. E solemn. Nu se joacă. E demn, inflexibil, pietrificat. Ia toate lucrurile în serios, dar mai ales pe el însuşi. Pentru că e serios, prostul e şi sfătos. Are soluţii pentru orice problemă. E o suficienţă intelectuală glorioasă, e o fudulie. Are idei fixe. Nu se îndoieşte de el însuşi şi îi place de el! – Andrei Pleşu

A fost începând cu 28 decembrie 1989 primul ministru al culturii după căderea regimului comunist.

Foto: Andrei Pleșu, însoțit de întreaga redacție „Dilema veche”, la Teșcani, în urmă cu mai bine de un deceniu – facebook

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.