Andrei Serban, 74
https://www.ziarulmetropolis.ro/andrei-serban-74/

„În teatru dacă nu eşti cercetător, căutător continuu, în clipa în care te-ai mulţumit, eşti ruinat.” – Andrei Șerban. Renumitul regizor împlineşte astăzi 74 de ani. Născut la 21 iunie 1943, în Bucureşti, Andrei Șerban a studiat regia la IATC, la clasa lui Radu Penciulescu.

Un articol de Petre Ivan|21 iunie 2017

A impresionat prin montarea în scenă a unor capodopere printre care și tragedia shakespeariană “Iulius Cezar” la Teatrul Bulandra.

Teatrul este singurul loc în care nu putem să creăm singuri. Un pictor, un scriitor nu are nevoie de nimeni. Un pianist nu are nevoie de nimeni. Dar un actor are nevoie de ceilalţi. Nu poate crea singur. Şi atunci există ideea asta că, de fapt, pe scenă un actor, niciodată, dar niciodată nu se uită în ochii celuilalt. Se face că, pretinde că, se uită pe lângă, însă. Nu se uită în ochii colegului. Noi trebuie să fim numai împreună. – Andrei Șerban

În 1971 a plecat la new York, în urma invitației lui Ellen Stewart, directoarea companiei La MaMa şi a studiat în Franţa cu renumitul regizor Peter Brook.

“Când era foarte tânăr, tata visa să meargă la Paris, să studieze cu Rodin. Fratele său l-a sfătuit să facă avocatura în Germania, ceea ce a fost o decizie criminală: aproape toată viaţa a făcut ceva ce n-a vrut să facă!  Fotograf a devenit târziu, de nevoie, artistul din el s-a trezit. Ceva foarte frumos a izbucnit în acel moment, creativitatea lui era debordantă… Dacă am vreun talent vizual, de la tata îl am, nu eu l-am inventat!” – Andrei Șerban

În 1990, Şerban s-a întors în România, fiind până în 1993 director al Teatrului Naţional din Bucureşti. Din 1992 este profesor de teatru la lnstitutul de Arte al Universităţii Columbia.

Andrei SerbanTrăim într-o epocă de declin major, comparabil cu declinul Babilonului. Traversăm vremuri întunecate. Cum poţi transmite în artă, într-o astfel de epocă, idei ezoterice? Andrei Tarkovski spunea: «Mi se pare că unul dintre cele mai triste lucruri care se întâmplă în zilele noastre este această distrugere definitivă în conştiinţa oamenilor a tot ce e legat de noţiunea de frumos.» – Andrei Șerban

A continuat să monteze numeroase spectacole în România, iar după anul 2000 a montat trei spectacole la Teatrul Naţional din Cluj, „Don Juan în Soho”, „Rock’n roll” şi „Purificare”, urmate de alte trei, „Unchiul Vanea”, „Strigăte şi şoapte”, respectiv „Hedda Gabler” la Teatrul Maghiar de Stat Cluj. O parte dintre acestea au fost distinse cu numeroase premii la Gala Uniunii Teatrale din România (UNITER).

“Suntem pasivi la teatru şi la orice rahat de spectacol ne ridicăm în picioare şi aplaudăm. La orice mediocritate. De aceea la „Omul bun din Seciuan”, la final este o pancartă pe care actorii o au în mână şi pe care scrie „Vă rugăm, nu aplaudaţi în picioare!”, iar pe cealaltă parte „Vecinul din spate suferă!”. Scrie acest lucru împotriva mecanicităţii, a faptului că pentru orice spectacol mediocru ne ridicăm şi aplaudăm. Ne dăm culţi… „Da, domnule, eu te-am înţeles, apreciez!” Ce apreciezi? Despre asta este vorba. Despre golul imens care este golul conştiinţei, golul lipsei de educaţie spirituală. Pentru asta fac teatru.” – Andrei Șerban

Ca regizor, Andrei Şerban a pus în scena spectacole de teatru şi opera în 39 de ţări.

Foto: Andrei Serban – facebook, wikipedia