Animatori japonezi celebri, pe care merită să îi descoperi
https://www.ziarulmetropolis.ro/animatori-japonezi-celebri-pe-care-merita-sa-ii-descoperi/

Animaţia japoneză are atât de multe forme şi o istorie (deja) îndelungată, aşa că fiecare incursiune în a alege anumite nume este o bătălie pierdută pe care, totuşi, insist să o port. Un articol de Alice Teodorescu.

Un articol de Ziarul Metropolis|14 iulie 2021

Recomandările ce urmează reprezintă, așadar, o listă subiectivă a artiștilor care au schimbat traiectoria sau modul în care ne raportăm la mediul animat. Cu alte cuvinte, acei regizori-auteur (ca să preluăm o referință din teoria cinematografică) pe care îi recunoști din primele secunde, pentru că au o semnătură, un stil vizual greu de confundat.

Ați putea spune că trișez pentru că mă raportez, în special, la numele mari, creatori de lung-metraje, însă nu trebuie să uităm că și ei sunt creatori de seriale la fel de populare (majoritatea și-au început carierele astfel). Haideți să vedem pe cine am în minte!

Hayao Miyazaki

Greu să nu încep cu Miyazaki, co-fondatorul Studioului Ghibli, întrucât este cel care, deși nu înțelege de ce, a luat pe sus publicul non-japonez, câștigând un Oscar în 2003. Cu titluri-cult precum Princess Mononke, The Castle of Cagliostro, Spirited Away sau Howl’s Moving Castle, Miyazaki creează fiecare animație în mod tradițional (fiecare cadru desenat de mână), mizând pe fluiditate, realismul mișcărilor și al proporțiilor, studiul fundalurilor (orașele sale de inspirație europeană sunt magie pură) etc.

Deși poate fi rescunoscut ușor prin amprenta vizuală, nu trebuie să uităm că realismul magic îi este pasiune-obsesie, abordând teme precum mitologia japoneză și contemporanul, ecologia și lupta dintre natură și industrie, copilăria etc.

Încă un detaliu important — majoritatea personajelor sale principale sunt tinere (shoujo) care reușesc să se maturizeze, luptând pentru dreptate, natură, dragoste.

Animațiile lui Miyazaki sunt de văzut și revăzut alături de întreaga familie, pentru că fiecare va învăța ceva cu siguranță!

Satoshi Kon

Un animator genial, care din păcate a plecat mult prea curând și de care mi-e dor, dar la care revin constant — tocmai pentru că stilul său tranșant, visceral, dar atât de aproape de natura umană îmi oferă mereu o nouă perspectivă.

Creator de SF-uri precum Paprika și thrillere psihologice precum seria Paranoia Agent sau filmul Perfect Blue, Kon a reușit să aducă dezbaterea despre conștient și inconștient în vizual. E motivul pentru care a ales animația ca mediu de expresie (și banda desenată, pe alocuri), aceasta permițându-i să editeze cadre rapide, tranziții și transformări absurde care nu ar fi fost posibile în cinematografie. Nu degeaba a influențat alți regizori-auteur precum Christopher Nolan sau Darren Aronofsky.

Cu teme predilecte precum relația dintre psihic și tehnologie, real și imaginar, ego și alter-ego, Kon a fost un maestru al jocului cu granițele și narațiunile fragmentate.

Makoto Shinkai

Considerat noul star al animației japoneze, Makoto Shinkai îți atrage imediat atenția prin grafica aproape perfectă și fiecare detaliu luminat obsesiv (obsesia pentru o anumită tehnică fiind o caracteristică predilectă a artiștilor-auteur): de la ploaia reflectată pe geamuri la neoanele dintr-un tren sau stelele care sclipesc noaptea. Acestea sunt leitmotivele filmelor sale adesea SF, adesea fantasy: 5 centimeters per second, Garden of Words sau Your name. 

Shinkai îmbrățișează animația computerizată și o întinde la limită pentru a explora emoțiile umane, căci de această dată avem de-a face cu un artist care se folosește de pretextul științifico-fantastic pentru a exprima singurătatea dată de tehnologie, eșecurile comunicării în familie sau în relație, tristețea vieții contemporane și multe altele. Un animator relativ tânăr, adesea numit noul Miyazaki, Makoto Shinkai pare că mai are multe de spus.

Alice Teodorescu este specialist în studii culturale și lector la Fundația Calea Victoriei, unde susține cursul online Introducere în universul Anime.

 

 



28
/02
/24

“Lacul Lebedelor”, cel mai faimos spectacol de balet al tuturor timpurilor, revine în acest weekend pe scena Sălii Palatului din București, având în rolurile principale pe balerinii Rin Okuno și Robert Enache, alături de ansamblul Operei Naționale București. Reprezentația de la începutul lunii decembrie a fost primită cu entuziasm de către publicul prezent, aceasta fiind sold-out.

28
/02
/24

“Mamma Mia!”, cel mai faimos musical din România, revine weekend-ul acesta pe scena Sălii Palatului din Capitală, într-o nouă reprezentație de zile mari, asta după ce în ultimii cinci ani spectacolul a fost văzut de peste 80.000 de români. Până acum producția a avut nu mai puțin de 33 de reprezentanții în țara noastră, în nouă orașe, dintre care doar 20 în București, unde fiecare spectacol a fost sold-out de fiecare dată.

22
/02
/24

„Invit tinerii să vadă ceva rar, deosebit - prima expoziție organizată în România despre imaginea samuraiului văzută de cei mai importanți artiști japonezi din perioadele Edo și Meiji”, a spus avocatul George Șerban, colecționar de stampe japoneze, la vernisajul expoziției „Samurai. Legendele Japoniei”, care a avut loc pe 21 februarie, la Muzeul Brukenthal din Sibiu, cu sprijinul JTI.

22
/02
/24

Niki (12 ani) și Vika (11 ani) se întâlnesc pentru prima dată în metroul din Harkiv, unde familiile lor s-au refugiat de război. O poveste de dragoste neașteptată și emoționantă, care ne amintește că empatia, generozitatea și speranța în ceilalți sunt singurele lucruri care ne pot salva umanitatea pe timp de război.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.

19
/02
/24

Actorul Pavel Bartoș va juca pentru prima dată rolul lui Decebal Necșulescu din piesa „...Escu” de Tudor Mușatescu, într-o coproducție care va avea reprezentații la București și Chișinău. Spectacolul va fi pus în scenă de echipe artistice reunite ale Teatrului „Stela Popescu” din București și Teatrului Național Satiricus Ion Luca Caragiale din Chișinău, într-o colaborare unică în peisajul teatral autohton.

19
/02
/24

Ca în fiecare an, artistul vizual M.C. Donici propune EXPOZIȚIA DE O ORĂ: o întâlnire fără coroane, fasoane, discursuri sau festivisme, de ZIUA BRÂNCUȘI. Ajuns la a VIII-a ediție, evenimentul produs de Asociația Culturală Arte-Factum va avea loc luni, 19.02.2024, între orele 14:00- 15:00, în spațiul din fața  Bustului  Brâncuși  din proximitatea Facultății de Arte a Universității de Vest, Timișoara.

16
/02
/24

Anul acesta marcăm Ziua Națională Brâncuși printr-un eveniment cu totul deosebit. Avem bucuria să vă anunțăm că sosește în premieră în România și va putea fi vizitată în exclusivitate la Galeriile Artmark o lucrare realizată de sculptor în 1905-1906, „Bustul unui patron de restaurant (Portretul lui Achille Baldé)”. Este vorba despre „o operă care nu a fost niciodată văzută, (fiind) considerată pierdută sau distrusă”.

15
/02
/24

Pe 26 martie 2024, începând cu orele 18.30, Opera Națională București va găzdui o ediție specială din ciclul de conferințe SCENA GÂNDIRII. Evenimentul, desfășurat sub titlul „Universitate, societate, creativitate”, va aduce pe scenă trei rectori ai unora dintre cele mai reprezentative universități românești.