Animatori japonezi celebri, pe care merită să îi descoperi
https://www.ziarulmetropolis.ro/animatori-japonezi-celebri-pe-care-merita-sa-ii-descoperi/

Animaţia japoneză are atât de multe forme şi o istorie (deja) îndelungată, aşa că fiecare incursiune în a alege anumite nume este o bătălie pierdută pe care, totuşi, insist să o port. Un articol de Alice Teodorescu.

Un articol de Ziarul Metropolis|14 iulie 2021

Recomandările ce urmează reprezintă, așadar, o listă subiectivă a artiștilor care au schimbat traiectoria sau modul în care ne raportăm la mediul animat. Cu alte cuvinte, acei regizori-auteur (ca să preluăm o referință din teoria cinematografică) pe care îi recunoști din primele secunde, pentru că au o semnătură, un stil vizual greu de confundat.

Ați putea spune că trișez pentru că mă raportez, în special, la numele mari, creatori de lung-metraje, însă nu trebuie să uităm că și ei sunt creatori de seriale la fel de populare (majoritatea și-au început carierele astfel). Haideți să vedem pe cine am în minte!

Hayao Miyazaki

Greu să nu încep cu Miyazaki, co-fondatorul Studioului Ghibli, întrucât este cel care, deși nu înțelege de ce, a luat pe sus publicul non-japonez, câștigând un Oscar în 2003. Cu titluri-cult precum Princess Mononke, The Castle of Cagliostro, Spirited Away sau Howl’s Moving Castle, Miyazaki creează fiecare animație în mod tradițional (fiecare cadru desenat de mână), mizând pe fluiditate, realismul mișcărilor și al proporțiilor, studiul fundalurilor (orașele sale de inspirație europeană sunt magie pură) etc.

Deși poate fi rescunoscut ușor prin amprenta vizuală, nu trebuie să uităm că realismul magic îi este pasiune-obsesie, abordând teme precum mitologia japoneză și contemporanul, ecologia și lupta dintre natură și industrie, copilăria etc.

Încă un detaliu important — majoritatea personajelor sale principale sunt tinere (shoujo) care reușesc să se maturizeze, luptând pentru dreptate, natură, dragoste.

Animațiile lui Miyazaki sunt de văzut și revăzut alături de întreaga familie, pentru că fiecare va învăța ceva cu siguranță!

Satoshi Kon

Un animator genial, care din păcate a plecat mult prea curând și de care mi-e dor, dar la care revin constant — tocmai pentru că stilul său tranșant, visceral, dar atât de aproape de natura umană îmi oferă mereu o nouă perspectivă.

Creator de SF-uri precum Paprika și thrillere psihologice precum seria Paranoia Agent sau filmul Perfect Blue, Kon a reușit să aducă dezbaterea despre conștient și inconștient în vizual. E motivul pentru care a ales animația ca mediu de expresie (și banda desenată, pe alocuri), aceasta permițându-i să editeze cadre rapide, tranziții și transformări absurde care nu ar fi fost posibile în cinematografie. Nu degeaba a influențat alți regizori-auteur precum Christopher Nolan sau Darren Aronofsky.

Cu teme predilecte precum relația dintre psihic și tehnologie, real și imaginar, ego și alter-ego, Kon a fost un maestru al jocului cu granițele și narațiunile fragmentate.

Makoto Shinkai

Considerat noul star al animației japoneze, Makoto Shinkai îți atrage imediat atenția prin grafica aproape perfectă și fiecare detaliu luminat obsesiv (obsesia pentru o anumită tehnică fiind o caracteristică predilectă a artiștilor-auteur): de la ploaia reflectată pe geamuri la neoanele dintr-un tren sau stelele care sclipesc noaptea. Acestea sunt leitmotivele filmelor sale adesea SF, adesea fantasy: 5 centimeters per second, Garden of Words sau Your name. 

Shinkai îmbrățișează animația computerizată și o întinde la limită pentru a explora emoțiile umane, căci de această dată avem de-a face cu un artist care se folosește de pretextul științifico-fantastic pentru a exprima singurătatea dată de tehnologie, eșecurile comunicării în familie sau în relație, tristețea vieții contemporane și multe altele. Un animator relativ tânăr, adesea numit noul Miyazaki, Makoto Shinkai pare că mai are multe de spus.

Alice Teodorescu este specialist în studii culturale și lector la Fundația Calea Victoriei, unde susține cursul online Introducere în universul Anime.

 

 



25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.