Aniversare la TVR: 200 de ani de la prima reprezentație teatrală în limba română
https://www.ziarulmetropolis.ro/aniversare-la-tvr-200-de-ani-de-la-prima-reprezentatie-teatrala-in-limba-romana/

Luni, 4 mai, la ora 19:50, TVR2 aniversează 200 de ani de când, la Braşov, pe 5 mai 1815, se desfăşura prima reprezentare teatrală în limba română. Va fi difuzat spectacolul „Birlic”, al Teatrului „Sică Alexandrescu” din Braşov.

Un articol de Liliana Matei|3 mai 2015

„Birlic” de Arnold și Bach, adaptată de Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu, este o preluare de pe scena Teatrului din Brașov a spectacolului regizat de Eugen Mercus, cu Mircea Andreescu, Costache Babii și Virginia Itta Marcu.

Punct de întâlnire a culturilor, Brașovul este locul unde, la 5 mai 1815, trupa ambulantă germano-maghiară a lui Johann Gerger, joacă în limba română, în sala Reduta, piesa „Vecinătatea periculoasă” de August von Kotzebue. Aceasta este considerată a fi prima reprezentație teatrală, clar documentată, în limba română din Transilvania. Un an mai târziu, la 27 decembrie 1816, Gh. Asachi traduce şi regizează „Mirtil şi Hloe”, după Gessner şi Florian, într-o sală adaptată pentru spectacole în casa lui C. Ghica din Iaşi, iar „Hecuba” de Euripide se joacă în limba greacă la Teatrul „Cişmeaua roşie” din Bucureşti abia în 1819.

Casa de producție a TVR propune aniversarea acestui eveniment prin difuzarea spectacolului „Birlic”, al trupei Teatrului dramatic „Sică Alexandrescu” din Brașov, pus în scenă de regizorul Eugen Mercus în 1988 și preluat de TVR în urmă cu 25 de ani. „Birlic”, povestea unui mic burghez din Fălticeni, prins în vârtejul intrigilor amoroase ale Capitalei, este o adaptare după Arnold și Bach, făcută de Tudor Mușatescu și regizorul Sică ALexandrescu. Plin de vrevă și replici scânteietoare, „mușatisme”, textul l-a definit până la identificare pe actorul cernăuțean Grigore Vasiliu devenit, datorită succesului personajului, prea-cunoscutul Grigore Vasiliu-Birlic.

Birlic_Costache Babii 2Despre „Birlic”-ul pus în scenă în 1988 la Brașov, cronicarul Constantin Radu-Maria scria în 1989: „În ce privește simțul măsurii (atât de greu de păstrat în comedie), verva, non-șalanța cu care fiecare își abordează rolul, ar fi de citat întreaga trupă.

Se cuvine totuși să remarcăm capacittaea de a caricaturiza tipică a unora dintre actori precum Dan Săndulescu în Iancu Iabrașu, director de bancă, graseind moldovenește și prelungindu-și prestanța de om al zilei de la bărbia ridicată trufaș peste plastronul alb, până la pântecul proeminent, sau Mircea Andreescu în rentierul Mișu Trestioreanu, lucind cinic monoclul de curtezan bătrân.

Precum și pe Nina Zăinescu, în rolul vedetei de teatru lipsite de scripule în amor, cu mers provocator, insinuând voluptăți promise tuturor și nimănui. /…/ Iată-l pătrunzând în scenă, îmbrăcat într-un tartan cadrilat, colorat țipător, purtând o geantă de voiaj dintr-un secol revolut și împingând agresiv cu vârful umbrelei negre /../. În întâlnirea sa cu personajul, Costache Babii nu ne trimite prin nimic la marele său înaintaș, ci construiește minuțios, pe datele psihofizice, un personaj nou. Un bonom care se desprinde de ilarul unui comportament social, luând cunoștință de sine tocmai prin ridicolul situațiilor pe care caracterul lui contrafăcut le reclamă.” (Revista „Teatrul” nr 1/1989)

BIRLIC

Distribuţie: Mircea Andreescu, Costache Babii, Luminița Blănaru, Viorica Geantă-Chelba, Claudia Roxana Comșa, Virginia Itta Marcu, Flavius Constantinescu Nina Zăinescu, Andrei Ralea, Dan Săndulescu, Gabriel Săndulescu, Adrian Rățoi, Liviu Crăciun, Radu Negoescu, Daniela Trifan.
Scenografia și costulmele: Marfa Axenti, Ilustrația muzicală Romeo Chelaru, lumini Dan Petrovici, regia Eugen Mercus

Regia TV Eugen Todoran
Redactor Ioana Prodan

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

19
/02
/24

Peste 100 de producții românești sunt înscrise pentru nominalizările la Premiile Gopo. În total, 107 de filme românești - lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje, lansate în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming în 2023, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 18-a ediție a Premiilor Gopo, care va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.

19
/02
/24

Actorul Pavel Bartoș va juca pentru prima dată rolul lui Decebal Necșulescu din piesa „...Escu” de Tudor Mușatescu, într-o coproducție care va avea reprezentații la București și Chișinău. Spectacolul va fi pus în scenă de echipe artistice reunite ale Teatrului „Stela Popescu” din București și Teatrului Național Satiricus Ion Luca Caragiale din Chișinău, într-o colaborare unică în peisajul teatral autohton.

19
/02
/24

Ca în fiecare an, artistul vizual M.C. Donici propune EXPOZIȚIA DE O ORĂ: o întâlnire fără coroane, fasoane, discursuri sau festivisme, de ZIUA BRÂNCUȘI. Ajuns la a VIII-a ediție, evenimentul produs de Asociația Culturală Arte-Factum va avea loc luni, 19.02.2024, între orele 14:00- 15:00, în spațiul din fața  Bustului  Brâncuși  din proximitatea Facultății de Arte a Universității de Vest, Timișoara.

18
/02
/24

CRONICĂ DE FILM Cu premiera mondială în secţiunea Forum, necompetiţională, a Festivalului de la Berlin, "Săptămâna Mare", scris şi regizat de Andrei Cohn şi inspirat din nuvela "O făclie de Paşte" a lui I. L. Caragiale, este un film care gravitează în jurul unei întrebări fundamentale: Cum se ajunge ca un om să-i ia viaţa celui de lângă el?