Aniversare la TVR: 200 de ani de la prima reprezentație teatrală în limba română
https://www.ziarulmetropolis.ro/aniversare-la-tvr-200-de-ani-de-la-prima-reprezentatie-teatrala-in-limba-romana/

Luni, 4 mai, la ora 19:50, TVR2 aniversează 200 de ani de când, la Braşov, pe 5 mai 1815, se desfăşura prima reprezentare teatrală în limba română. Va fi difuzat spectacolul „Birlic”, al Teatrului „Sică Alexandrescu” din Braşov.

Un articol de Liliana Matei|3 mai 2015

„Birlic” de Arnold și Bach, adaptată de Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu, este o preluare de pe scena Teatrului din Brașov a spectacolului regizat de Eugen Mercus, cu Mircea Andreescu, Costache Babii și Virginia Itta Marcu.

Punct de întâlnire a culturilor, Brașovul este locul unde, la 5 mai 1815, trupa ambulantă germano-maghiară a lui Johann Gerger, joacă în limba română, în sala Reduta, piesa „Vecinătatea periculoasă” de August von Kotzebue. Aceasta este considerată a fi prima reprezentație teatrală, clar documentată, în limba română din Transilvania. Un an mai târziu, la 27 decembrie 1816, Gh. Asachi traduce şi regizează „Mirtil şi Hloe”, după Gessner şi Florian, într-o sală adaptată pentru spectacole în casa lui C. Ghica din Iaşi, iar „Hecuba” de Euripide se joacă în limba greacă la Teatrul „Cişmeaua roşie” din Bucureşti abia în 1819.

Casa de producție a TVR propune aniversarea acestui eveniment prin difuzarea spectacolului „Birlic”, al trupei Teatrului dramatic „Sică Alexandrescu” din Brașov, pus în scenă de regizorul Eugen Mercus în 1988 și preluat de TVR în urmă cu 25 de ani. „Birlic”, povestea unui mic burghez din Fălticeni, prins în vârtejul intrigilor amoroase ale Capitalei, este o adaptare după Arnold și Bach, făcută de Tudor Mușatescu și regizorul Sică ALexandrescu. Plin de vrevă și replici scânteietoare, „mușatisme”, textul l-a definit până la identificare pe actorul cernăuțean Grigore Vasiliu devenit, datorită succesului personajului, prea-cunoscutul Grigore Vasiliu-Birlic.

Birlic_Costache Babii 2Despre „Birlic”-ul pus în scenă în 1988 la Brașov, cronicarul Constantin Radu-Maria scria în 1989: „În ce privește simțul măsurii (atât de greu de păstrat în comedie), verva, non-șalanța cu care fiecare își abordează rolul, ar fi de citat întreaga trupă.

Se cuvine totuși să remarcăm capacittaea de a caricaturiza tipică a unora dintre actori precum Dan Săndulescu în Iancu Iabrașu, director de bancă, graseind moldovenește și prelungindu-și prestanța de om al zilei de la bărbia ridicată trufaș peste plastronul alb, până la pântecul proeminent, sau Mircea Andreescu în rentierul Mișu Trestioreanu, lucind cinic monoclul de curtezan bătrân.

Precum și pe Nina Zăinescu, în rolul vedetei de teatru lipsite de scripule în amor, cu mers provocator, insinuând voluptăți promise tuturor și nimănui. /…/ Iată-l pătrunzând în scenă, îmbrăcat într-un tartan cadrilat, colorat țipător, purtând o geantă de voiaj dintr-un secol revolut și împingând agresiv cu vârful umbrelei negre /../. În întâlnirea sa cu personajul, Costache Babii nu ne trimite prin nimic la marele său înaintaș, ci construiește minuțios, pe datele psihofizice, un personaj nou. Un bonom care se desprinde de ilarul unui comportament social, luând cunoștință de sine tocmai prin ridicolul situațiilor pe care caracterul lui contrafăcut le reclamă.” (Revista „Teatrul” nr 1/1989)

BIRLIC

Distribuţie: Mircea Andreescu, Costache Babii, Luminița Blănaru, Viorica Geantă-Chelba, Claudia Roxana Comșa, Virginia Itta Marcu, Flavius Constantinescu Nina Zăinescu, Andrei Ralea, Dan Săndulescu, Gabriel Săndulescu, Adrian Rățoi, Liviu Crăciun, Radu Negoescu, Daniela Trifan.
Scenografia și costulmele: Marfa Axenti, Ilustrația muzicală Romeo Chelaru, lumini Dan Petrovici, regia Eugen Mercus

Regia TV Eugen Todoran
Redactor Ioana Prodan

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.