Aniversare la TVR: 200 de ani de la prima reprezentație teatrală în limba română
https://www.ziarulmetropolis.ro/aniversare-la-tvr-200-de-ani-de-la-prima-reprezentatie-teatrala-in-limba-romana/

Luni, 4 mai, la ora 19:50, TVR2 aniversează 200 de ani de când, la Braşov, pe 5 mai 1815, se desfăşura prima reprezentare teatrală în limba română. Va fi difuzat spectacolul „Birlic”, al Teatrului „Sică Alexandrescu” din Braşov.

Un articol de Liliana Matei|3 mai 2015

„Birlic” de Arnold și Bach, adaptată de Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu, este o preluare de pe scena Teatrului din Brașov a spectacolului regizat de Eugen Mercus, cu Mircea Andreescu, Costache Babii și Virginia Itta Marcu.

Punct de întâlnire a culturilor, Brașovul este locul unde, la 5 mai 1815, trupa ambulantă germano-maghiară a lui Johann Gerger, joacă în limba română, în sala Reduta, piesa „Vecinătatea periculoasă” de August von Kotzebue. Aceasta este considerată a fi prima reprezentație teatrală, clar documentată, în limba română din Transilvania. Un an mai târziu, la 27 decembrie 1816, Gh. Asachi traduce şi regizează „Mirtil şi Hloe”, după Gessner şi Florian, într-o sală adaptată pentru spectacole în casa lui C. Ghica din Iaşi, iar „Hecuba” de Euripide se joacă în limba greacă la Teatrul „Cişmeaua roşie” din Bucureşti abia în 1819.

Casa de producție a TVR propune aniversarea acestui eveniment prin difuzarea spectacolului „Birlic”, al trupei Teatrului dramatic „Sică Alexandrescu” din Brașov, pus în scenă de regizorul Eugen Mercus în 1988 și preluat de TVR în urmă cu 25 de ani. „Birlic”, povestea unui mic burghez din Fălticeni, prins în vârtejul intrigilor amoroase ale Capitalei, este o adaptare după Arnold și Bach, făcută de Tudor Mușatescu și regizorul Sică ALexandrescu. Plin de vrevă și replici scânteietoare, „mușatisme”, textul l-a definit până la identificare pe actorul cernăuțean Grigore Vasiliu devenit, datorită succesului personajului, prea-cunoscutul Grigore Vasiliu-Birlic.

Birlic_Costache Babii 2Despre „Birlic”-ul pus în scenă în 1988 la Brașov, cronicarul Constantin Radu-Maria scria în 1989: „În ce privește simțul măsurii (atât de greu de păstrat în comedie), verva, non-șalanța cu care fiecare își abordează rolul, ar fi de citat întreaga trupă.

Se cuvine totuși să remarcăm capacittaea de a caricaturiza tipică a unora dintre actori precum Dan Săndulescu în Iancu Iabrașu, director de bancă, graseind moldovenește și prelungindu-și prestanța de om al zilei de la bărbia ridicată trufaș peste plastronul alb, până la pântecul proeminent, sau Mircea Andreescu în rentierul Mișu Trestioreanu, lucind cinic monoclul de curtezan bătrân.

Precum și pe Nina Zăinescu, în rolul vedetei de teatru lipsite de scripule în amor, cu mers provocator, insinuând voluptăți promise tuturor și nimănui. /…/ Iată-l pătrunzând în scenă, îmbrăcat într-un tartan cadrilat, colorat țipător, purtând o geantă de voiaj dintr-un secol revolut și împingând agresiv cu vârful umbrelei negre /../. În întâlnirea sa cu personajul, Costache Babii nu ne trimite prin nimic la marele său înaintaș, ci construiește minuțios, pe datele psihofizice, un personaj nou. Un bonom care se desprinde de ilarul unui comportament social, luând cunoștință de sine tocmai prin ridicolul situațiilor pe care caracterul lui contrafăcut le reclamă.” (Revista „Teatrul” nr 1/1989)

BIRLIC

Distribuţie: Mircea Andreescu, Costache Babii, Luminița Blănaru, Viorica Geantă-Chelba, Claudia Roxana Comșa, Virginia Itta Marcu, Flavius Constantinescu Nina Zăinescu, Andrei Ralea, Dan Săndulescu, Gabriel Săndulescu, Adrian Rățoi, Liviu Crăciun, Radu Negoescu, Daniela Trifan.
Scenografia și costulmele: Marfa Axenti, Ilustrația muzicală Romeo Chelaru, lumini Dan Petrovici, regia Eugen Mercus

Regia TV Eugen Todoran
Redactor Ioana Prodan

15
/01
/24

Teatrul Maghiar de Stat Cluj își ia cu tristețe rămas bun de la actorul András Csíky, laureat al premiilor Kossuth și Jászai Mari, distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate, care s-a stins din viață în data de 13 ianuarie 2024, la vârsta de 94 de ani

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).