APEIROGON. Manifest pentru pace
https://www.ziarulmetropolis.ro/apeirogon-manifest-pentru-pace/

„Apeirogon”, romanul irlandezului Colum McCann, este una dintre cele mai cuprinzătoare cărţi care abordează conflictul dintre Israel şi Palestina în mileniul III.

Un articol de Alina Vîlcan|24 februarie 2021

Roman hibrid, împletind documentarea minuțioasă cu imaginația, Apeirogon de Colum McCann își ia titlul din matematică (apeirogon = poligon cu un număr de laturi infinit numărabil) aducând în prim-plan conflictul israeliano-palestinian și viața sub ocupație. În centrul romanului, se află doi bărbați, Bassam Aramin și Rami Elhanan, unul palestinian, celălalt israelian, care aleg să înfrunte tragismul vieții militând pentru pace. Amândoi și-au pierdut fiicele în războiul dus de statele din care fac parte.

Smadar Elhanan, fiica lui Rami, a murit în explozia provocată de un atentat sinucigaș, în centrul orașului Ierusalim, prin care se plimba în acea după-amiază alături de două prietene, căutând cărți. Amir, fiica lui Bassam, a fost împușcată de un polițist de frontieră israelian în fața școlii din orășelul Anata, într-o pauză în care ieșise să-și cumpere dropsuri. În loc să caute răzbunare, tații lor aleg să le spună poveștile, într-o încercare comună în care își unesc vocile împotriva ocupației israeliene în Palestina.

Construit din fragmente de-o frumusețe sfâșietoare, romanul lui McCann se deschide cu dealurile Ierusalimului străbătute de Rami, la șaizeci și șapte de ani, pe motocicleta sa japoneză, de care este de nedespărțit, așa cum Bassam ne apare cel mai adesea la volanul mașinii sale, mereu cu o țigară aprinsă. În fața cititorului se întinde astfel, de-a lungul a peste 550 de pagini, decorul complex al Palestinei și Israelului, tranzitat de mii de păsări călătoare în drumul lor spre țările calde și înapoi și dominat de repere religioase iudaice, creștine și musulmane, populat de tabere de refugiați și înțesat de puncte de control israeliene, supravegheat încontinuu de forțe de ordine, asfixiat de teroare, de lipsa libertăților, de drame, de credințe străvechi și, adesea, de moarte.

Dincolo de poveștile reale ale celor doi protagoniști și împletindu-se cu acestea, se desfășoară istoria spațiului israeliano-palestinian, din vechime și până azi, cu accente dintre cele mai variate. Ni se înfățișează astfel bătrânul Borges, orb, pășind prin bazaruri urmat de zeci de palestinieni care se opresc la fiecare pas să îl asculte, artistul francez Philippe Petit traversând pe sârmă, la mare înălțime, Valea Hinnom din Ierusalim, pe o distanță de 300 de metri, care eliberează din buzunar un porumbel aproape alb sub privirele mulțimii care îi urmărește spectacolul de la balcoane, de pe trotuare sau de pe acoperișuri, sau literatul palestinian Wael Zuaiter din Nablus, refugiat la Roma, unde încerca să traducă din arabă în italiană 1001 de nopți, pentru că nu exista nicio traducere în italiană a cărții-cult chiar din limba în care fusese scrisă, împușcat de Mossad, în 1972, cu 13 gloanțe, ultimul dintre ele rămânând înfipt în cotorul cărții… Tablourile se succeed cu repeziciune, traversând lumea, dar mai ales Israelul și Palestina, de la Ierusalim la Hebron și de la Betleem la Ierihon, din Beit Jala în Tel Aviv, de la Ramallah la Haifa, de la Marea Moartă la Zidul Plângerii și de la Nazaret la Zidul de Separare.

Rami, care cândva a luptat în război de partea israeliană, și Bassam, care în tinerețe a petrecut ani buni în închisoare, acuzat de terorism, sunt legați printr-o prietenie venită din aceeași dramă, aceea a unui conflict tot mai greu de înțeles, care pare să nu se mai termine și care an de an ia nenumărate vieți. Complex, de-un rafinament incontestabil, poetic și totodată extrem de bogat în informații, Apeirogon este un roman necesar al zilelelor noastre, care dezvăluie, prin intermediul literaturii, ce înseamnă viața sub ocupație. Sub forma unui puzzle dinamic construit din fragmente, sute de fragmente numerotate cu cifre arabe și fiecare având ritmul, precizia și muzicalitatea unui adevărat poem, romanul de față este una dintre cărțile esențiale care încă se mai scriu astăzi, despre un spațiu vital în istoria omenirii.

Romanul Apeirogon, de Colum McCann, a apărut în limba română la Editura Litera, în traducerea lui Bogdan Perdivară, în colecția Clasici contemporani, în 2020, anul în care a fost publicat și în original.

Foto: Bassam Aramin și Rami Elhanan, fotografiați de Sarah Lee / Newstatesman.com

 

 

 

 

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.

19
/12
/22

În cartea sa „Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra”, jurnalistul Johann Hari a adunat experiență din 50.000 de kilometri parcurși pentru a sta de vorbă cu nu mai puțin de 250 de experți care studiază consecințele pierderii atenției și concentrării, ea a declarat că, potrivit studiilor sale, acum „suntem mai predispuși să scanăm și să trecem cu ușurință mai departe atunci când citim pe ecrane – ne trecem privirea rapid peste informații pentru a extrage ce avem nevoie".

18
/12
/22

Ziarul Metropolis vă oferă un fragment din romanul „Lecții de chimie” de Bonnie Garmus, apărut recent și în limba română, la Editura Nemira. Bestseller The New York Times, cartea a fost nominalizată pentru Waterstones Debut Fiction Prize și este în curs de ecranizare ca serial Apple TV, cu Brie Larson în rolul principal.