APEIROGON. Manifest pentru pace
https://www.ziarulmetropolis.ro/apeirogon-manifest-pentru-pace/

„Apeirogon”, romanul irlandezului Colum McCann, este fără îndoială una dintre cele mai bune scrieri în limba engleză din 2020 şi poate cea mai frumoasă carte despre Israel şi Palestina din mileniul III.

Un articol de Alina Vîlcan|24 februarie 2021

Roman hibrid, împletind documentarea minuțioasă cu imaginația, Apeirogon de Colum McCann își ia titlul din matematică (apeirogon = poligon cu un număr de laturi infinit numărabil) aducând în prim-plan conflictul israeliano-palestinian și viața sub ocupație. În centrul romanului, se află doi bărbați, Bassam Aramin și Rami Elhanan, unul palestinian, celălalt israelian, care aleg să înfrunte tragismul vieții militând pentru pace. Amândoi și-au pierdut fiicele în războiul dus de statele din care fac parte.

Smadar Elhanan, fiica lui Rami, a murit în explozia provocată de un atentat sinucigaș, în centrul orașului Ierusalim, prin care se plimba în acea după-amiază alături de două prietene, căutând cărți. Amir, fiica lui Bassam, a fost împușcată de un polițist de frontieră israelian în fața școlii din orășelul Anata, într-o pauză în care ieșise să-și cumpere dropsuri. În loc să caute răzbunare, tații lor aleg să le spună poveștile, într-o încercare comună în care își unesc vocile împotriva ocupației israeliene în Palestina.

Construit din fragmente de-o frumusețe sfâșietoare, romanul lui McCann se deschide cu dealurile Ierusalimului străbătute de Rami, la șaizeci și șapte de ani, pe motocicleta sa japoneză, de care este de nedespărțit, așa cum Bassam ne apare cel mai adesea la volanul mașinii sale, mereu cu o țigară aprinsă. În fața cititorului se întinde astfel, de-a lungul a peste 550 de pagini, decorul complex al Palestinei și Israelului, tranzitat de mii de păsări călătoare în drumul lor spre țările calde și înapoi și dominat de repere religioase iudaice, creștine și musulmane, populat de tabere de refugiați și înțesat de puncte de control israeliene, supravegheat încontinuu de forțe de ordine, asfixiat de teroare, de lipsa libertăților, de drame, de credințe străvechi și, adesea, de moarte.

Dincolo de poveștile reale ale celor doi protagoniști și împletindu-se cu acestea, se desfășoară istoria spațiului israeliano-palestinian, din vechime și până azi, cu accente dintre cele mai variate. Ni se înfățișează astfel bătrânul Borges, orb, pășind prin bazaruri urmat de zeci de palestinieni care se opresc la fiecare pas să îl asculte, artistul francez Philippe Petit traversând pe sârmă, la mare înălțime, Valea Hinnom din Ierusalim, pe o distanță de 300 de metri, care eliberează din buzunar un porumbel aproape alb sub privirele mulțimii care îi urmărește spectacolul de la balcoane, de pe trotuare sau de pe acoperișuri, sau literatul palestinian Wael Zuaiter din Nablus, refugiat la Roma, unde încerca să traducă din arabă în italiană 1001 de nopți, pentru că nu exista nicio traducere în italiană a cărții-cult chiar din limba în care fusese scrisă, împușcat de Mossad, în 1972, cu 13 gloanțe, ultimul dintre ele rămânând înfipt în cotorul cărții… Tablourile se succeed cu repeziciune, traversând lumea, dar mai ales Israelul și Palestina, de la Ierusalim la Hebron și de la Betleem la Ierihon, din Beit Jala în Tel Aviv, de la Ramallah la Haifa, de la Marea Moartă la Zidul Plângerii și de la Nazaret la Zidul de Separare.

Rami, care cândva a luptat în război de partea israeliană, și Bassam, care în tinerețe a petrecut ani buni în închisoare, acuzat de terorism, sunt legați printr-o prietenie venită din aceeași dramă, aceea a unui conflict tot mai greu de înțeles, care pare să nu se mai termine și care an de an ia nenumărate vieți. Complex, de-un rafinament incontestabil, poetic și totodată extrem de bogat în informații, Apeirogon este un roman necesar al zilelelor noastre, care dezvăluie, prin intermediul literaturii, ce înseamnă viața sub ocupație. Sub forma unui puzzle dinamic construit din fragmente, sute de fragmente numerotate cu cifre arabe și fiecare având ritmul, precizia și muzicalitatea unui adevărat poem, romanul de față este una dintre cărțile esențiale care încă se mai scriu astăzi, despre un spațiu vital în istoria omenirii.

Romanul Apeirogon, de Colum McCann, a apărut în limba română la Editura Litera, în traducerea lui Bogdan Perdivară, în colecția Clasici contemporani, în 2020, anul în care a fost publicat și în original.

Foto: Bassam Aramin și Rami Elhanan, fotografiați de Sarah Lee / Newstatesman.com

 

 

 

 

09
/04
/20

CRONICĂ DE CARTE Prin două cărți apărute recent simultan la Editura Tritonic, „Divele lui Stalin. De la idolii de lut la star sistemul sovietic” și „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”, cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet analizează o idee nouă pentru studiile de cinema din România: conceptul de divă în lumea comunistă.

09
/04
/20

Cărțile sunt deschise tot timpul. E loc în ele pentru toți și e loc în ele de joacă, de plimbare, de explorat. Ne duc, cu viteza gândului, unde nu ne duce nici bicicleta, nici trenul, nici avionul: în lumi care seamănă cu cea în care trăim sau în lumi fantastice, din trecut sau din viitor, într-o aventură a minții care face ca pereții și acoperișurile, și tot ce ne ține pe loc, să dispară.

07
/04
/20

Consiliul Director al Asociației Editorilor din România a luat act, în ședința on-line din 06 aprilie 2020, de anunțul Președintelui României cu privire la prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile, până la jumătatea lunii mai 2020.

03
/04
/20

Despre povești, copilărie, literatură, femei, război, amintiri din kibbutz și alte întâmplări, în 25 de destăinuiri ale scriitorului israelian Amos Oz, consemnate de Shira Hadad în volumul de convorbiri „Din ce este făcut un măr?” (Editura Humanitas Fiction, 2020).

31
/03
/20

Premiile Radio România Cultural, care ar fi trebuit să fie decernate în cadrul unei gale programată inițial să aibă loc pe scena Teatrului Odeon, au fost anunțate, luni, 30 martie 2020, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii GPS Cultural.

30
/03
/20

Ce mai citim în aceste zile? Ziarul Metropolis vă recomandă „Prăbușirea”, de F. Scott Fitzgerald. Publicată de Editura Polirom, în traducerea lui Radu Pavel Gheo, este una dintre cele mai captivante cărți apărute recent în limba română.

26
/03
/20

Cartea “Izgoniții” a fost publicată anul trecut la Polirom. Ea vine după “Sectanții” și “Bandiții”, împreună formând o trilogie a marginalilor unică în literatura română. A scris-o Vasile Ernu.

23
/03
/20

Ne-am întors la o carte clasică – “I.L. Caragiale despre lume, artă și neamul românesc”, antologie de Dan C. Mihăilescu, publicată la Editura Humanitas încă din 1994 (și republicată în 2012). Să vedem, deci, ce mai vedea Nenea al nostru la noi.