Apologia pârleazului, o imagine a societăţii româneşti actuale, creionată de antropologul Vintila Mihailescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/apologia-parleazului-o-imagine-a-societatii-romanesti-actuale-creionata-de-antropologul-vintila-mihailescu/

Apologia pârleazului, un nou volum sub semnătura celui mai cunoscut antropolog de la ora actuală, Vintilă Mihăilescu, a apărut în colecţia „Plural M” a Editurii Polirom şi este disponibil din această săptămână în librăriile din ţară.

Un articol de Petre Ivan|23 octombrie 2015

Observator atent al realităţii imediate, Vintilă Mihăilescu creionează în eseurile sale o imagine sui-generis a societăţii româneşti actuale, arătînd cum ne raportăm la diferite valori, care sunt noile mentalităţi şi obiceiuri, dar şi relaţia noastră cu propriul trecut şi speranţele pentru viitor.

Complexele culturale, sărbătorile, dezindustrializarea, munca, elitele şi masele, detoxifierea, homo bran-shatus sau porcuşorul Luţă devin puncte de pornire pentru analize spumoase, dar şi pentru texte polemice de critică socială.

Sensul acestei alcătuiri este acela de a lua în serios pretenţia de «antropologie publică» şi de a transmite un mesaj de «optimism critic», pe care îl consider util în acest climat public de mizerabilism necritic. Altfel spus, este vorba şi despre un mesaj public, nu doar despre o conjuncturală antologie de autor. – Vintilă Mihăilescu

Din cuprins:

Muzeul şi identitatea Ţăranului Român • Cain şi Abel în România • Privind obrazele modernităţii româneşti • Durkheim şi bunica românului • Religie şi democraţie • D’ale bucuriilor vieţii • Primăvara carnavalului nostru • Povestea de succes a celor 60 de biserici de lemn

Vintilă Mihăilescu este profesor universitar doctor, director al Departamentului de Sociologie din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Din 2005 pînă în 2010 a fost directorul general al Muzeului Ţăranului Român.

Foto: Vintilă Mihăilescu, Apologia pârleazului – Polirom

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).