Apostol Arsaki. Un precursor al lui Darwin?
https://www.ziarulmetropolis.ro/apostol-arsaki-un-precursor-al-lui-darwin/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

Un articol de Georgeta Filitti|23 februarie 2017

Ca student, îl salută pe împăratul Napoleon, aflat în vizită la Halle, îi recită un poem compus în cinstea fiului acestuia, Regele Romei, proaspăt născut, dar totodată îi cere să-i elibereze pe creştinii din Orient de sub jugul otoman. Doctoratul său înseamnă o cercetare exemplară pentru care a petrecut trei luni în Italia studiind 50 de specii de peşti mediteranieni. Rezultatele s-au concretizat în teza Despre creierul şi măduva spinării peştilor; a fost bine primită în lumea medicală, reeditată în mai multe rânduri, lăudată de G. Cuvier în monumentala sa monografie de 22 de volume, Istoria naturală a peştilor şi folosită de S. Freud, creatorul psihanalizei, în argumentările sale. Comunitatea ştiinţifică a constatat că teoria evoluţiei speciilor, care l-a consacrat pe Ch. Darwin, fusese formulată convingător, cu 40 de ani înainte, de Apostol Arsaki.

Doar că tânărul medic bucureştean a preferat să se întoarcă în ţara sa şi chiar dacă, într-un fel, şi-a continuat cariera profesională (fiind oftalmolog şi ginecolog!), aplecarea pentru politică a precumpănit. Toată viaţa a fost un apropiat al familiei Ghica (pe Grigore al III-lea, domn din această familiei l-a îngrijit în chip deosebit). Ca medic şef al capitalei (arhiiatros) s-a dovedit bun administrator dar şi excelent gospodar al averii sale – centrul proprietăţilor aflându-se la Vedea, lângă Giurgiu. Acolo se păstrează încă, şi sunt funcţionale, clădirile ridicate de el: conacul (azi primărie), poşta, şcoala, biserica.

Cariera politică a însemnat o activitate susţinută în Obşteasca Adunare a ţării unde, ca deputat, a fost un ca apărător al marii proprietăţi. La 24 ianuarie 1859 s-a numărat printre susţinătorii înflăcăraţi ai dublei alegeri a principelui Cuza, fapt reţinut în tabloul lui Th. Aman despre acest moment. Cariera sa politică a atins apogeul în domnia lui Cuza când a fost ministru de Externe şi, pentru câteva săptămâni, în 1862, prim ministru, după asasinarea lui Barbu Catargiu.

Proeminenţa numelui său în Grecia, până astăzi, se datorează unei nenorociri de familie. În 1835, fiul său, student la Viena, a vrut să se căsătorească cu o evreică. Părinţii s-au opus şi tinerii s-au sinucis. În amintirea acestei neîmpliniri, Apostol Arsaki a decis, în 1837, să facă o generoasă donaţie de 600 000 de drahme statului grec. S-a construit astfel o şcoală de fete, pusă sub patronajul reginei Amalia a Greciei, numită Arsakeion. În sediul iniţial din centrul Atenei, ajuns cu vremea neîncăpător, funcţionează un centru cultural multi funcţional. În ultimii ani, în cartierul Psihico, lângă ambasada României, s-a ridicat noua clădire a Aesakeion-ului, unde învaţă 14 000 de eleve. E o şcoală elitistă, care a adoptat în permanenţă cele mai noi metode de educaţie. În ţări din jurul Greciei au apărut filiale ale şcolii dar lucrul n-a fost cu putinţă şi în România, deşi întemeietorul, grec de origine, s-a dovedi, prin munca sa, a fi fost un bun român. Mormântul i-a dispărut de la cimitirul Bellu şi doar biserica din comuna Vedea (care până în 1964 s-a numit Apostol Arsaki), pictată de Gh. Tattarescu, mai evocă numele acestui binefăcător în sfera învăţământului.

Poate  cercetări aflate în curs vor pune în lumina reală şi contribuţia sa hotărâtoare la definirea teoriei evoluţioniste.



02
/07
/13

„Mă tem că sunt un om al monologului. Mă tem că m-am născut baricadat în mine însumi şi că n-am reuşit, de-a lungul existenţei, să ies din această închisoare intimă, în afară, să comunic cu lumea“, spunea Octavian Paler, de la a cărui naștere se împlinesc, astăzi, 92 de ani... Cărţile şi ieşirile lui publice poate că l-au contrazis. Paler a ştiut să lase întotdeauna în urmă fraze puternice, ca nişte firimituri pentru cei care au crezut în raţiune.

25
/06
/13

MEMORIA CULTURALĂ Alexandru Tocilescu (1946-2011) şi-a povestit viaţa, pe 27 martie 2011, într-una dintre Conferinţele Teatrului Naţional din Bucureşti, „Despre teatru şi ale lui“. Atunci, regizorul a mai vorbit şi despre: nostalgiile copilăriei şi ale tinereţii, lecturi, emoţii şi extravaganţe.

Pagina 33 din 33« Prima...1020...2930313233