Aproape. Palimpsest despre iubire
https://www.ziarulmetropolis.ro/aproape-palimpsest-despre-iubire/

Nouă povestioare în câte două sau trei personaje (plus un prolog şi un epilog de grup), despre căutările, nesiguranţele şi ratările iubirii, dar şi despre micile ei mari victorii.

Un articol de Cristina Enescu Aky|31 mai 2017

Un soi de realism magic în mijlocul zăpezilor unui orășel imaginar cu nume de potențial: Almost (Aproape). Din statul american Maine. Încă nu oraș dar nici chiar sălbăticie. ”Aproape” este tărâmul întâlnirilor prin iubire și emoție, o zonă a ezitărilor dar și un tărâm al curajului de a îl întâlni, totuși, pe Celălalt. Locul celor mai (inițial) neverosimile, suprarealiste întâlniri, uneori vai-de-noi de jenante, apăsătoare sau neîndemânatice, dar mereu autentice în emoția pe care o transmit. Peste toate aceste povești, Aurora Boreală a Nordului presară o cvasi-palpabilă magie. Sau poate e pur și simplu magia celei mai mari descoperiri din istoria umanității: capacitatea de a iubi. Două câte două, cuplurile de ”mirări că ești, fericiri că sunt” descoperă în acest Macondo înghețat că unul singur este focul care dezgheață singurătățile: iubirea.

”Aproape” de John Cariani, Teatrul Tinereului, Piatra Neamț. Festivalul ”Buzău Iubește Teatrul”. Absurd este doar ceea ce surzii nu pot auzi.

”Almost, Maine” este cel mai cunoscut text al actorului de teatru și film John Cariani, cunoscut publicului larg mai ales datorită rolului Julian Beck din serialul ”Law & Order” (Lege&Ordine). Textul s-a născut practic din punerea laolaltă a mai multor scurte povești de dragoste și din ideea unui regizor că ”astea aproape că sunt o piesă”. După ce montarea Off-Broadway din 2006 a fost suspendată la o lună de la premieră din motiv de vânzări foarte slabe, textul a cunoscut o ascensiune fulminantă în preferințele creatorilor de teatru profesioniști și amatori. În SUA, în 2014 a fost textul cel mai des montat în licee, surclasând chiar ”Visul unei nopți de vară” a lui Shakespeare, spre marea surprindere a lui Cariani însuși.

  • John Cariani este originar din statul american Maine. El a declarat că o inspirație majoră pentru  ”Aproape” a fost serialul ”Zona Crepusculară”.

În România, textul a fost montat în premieră de Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, în 2012, în traducerea și regia lui Cristian Juncu. Spectacolul prezentat în cadrul Festivalului Buzău Iubește Teatrul 2017, în regia și scenografia lui Vlad Cristache, a fost montat la Teatrul Tineretului de la Piatra Neamț în 2015.

O Ea poartă cu sine punguța de hârtie maro în care se află cele exact 19 bucățele ale inimii ei frânte. Un alt cuplu își ține iubirea dăruită celuilalt în saci roșii (sau, după caz, o punguță miiică mică), iar când locul de depozitare al numitei iubiri devine insuficient, ea este păstrată într-un inel. În altă scenă, doi foarte buni prieteni concurează în a-și povesti cele mai jenante pățanii amoroase, pentru a realiza apoi că de fapt cel mai bun lucru din viața fiecăruia e celălalt, partenerul de povești penibile. O altă povestioară pune problema care ar fi șansele ca, la o spălătorie, o Ea să îl pocnească în cap cu o masă de călcat pe un El care suferă de insensibilitate congenitală la durere – deocamdată? Despărțirea unui alt cuplu generează un penibil tatuaj greșit, făcut la necaz, care devine însă scânteia unei noi povești de iubire cu o fată care poartă exact numele tatuat pe brațul Lui. Un alt El se chinuie să o facă pe Ea, buna lui prietenă, să descifreze ceea ce este, de fapt, un extrem de clar și simplu tablou cu mesaj. Situații complet verosimile – exceptând pentru cei care chiar nu înțeleg absolut nimic nici când viața (care bate atât de ușor filmele) le dă bobârnace peste nas.

Regizorul și scenograful Vlad Cristache exploatează flexibilitatea textului lui Cariani, distribuind actorii în mai multe dintre scenete, uneori consecutiv. Rocada adaugă o dulceață tandră tuturor scenelor, indiferent în ce măsură vorbesc ele pe limba spectatorului: oricine poate ajunge în rolul celorlalți în acest joc al vieții și al iubirii. Fiecare din povești aduce câteva elemente de decor mobile, însă toate se desfășoară într-un cadru fix, delimitat: un pătrat format din stive de cărți suprapuse, în interiorul căruia ninge și ninge…. Cărțile sunt, în general, materializarea vizibilă a poveștilor, iar coperțile lor despart poveștile de realitate. Aici, toate cărțile sunt deschise în sus, stivuite unele pe peste celelalte, cu paginile deseori întrepătrunse, ca o imagine plastică a modului în care Viața întrepătrunde istoriile tuturor într-o mare, cuprinzătoare Poveste despre iubire și întâlniri.

aproape

Regizorul Vlad Cristache pare un ludic foarte serios și meticulos și în acest spectacol. Un regizor înainte de toate foarte tandru cu sufletul uman, curios cu meandrele sale și iertător prin umor. Se joacă cu situații ca și cum ar roti un cub Rubik, le sucește pe toate părțile până joaca devine serioasă, dulce, provocatoare și hrănitoare pentru gânduri. Food for thought, adică. O ironie fin dozată în umor și un fel de a spune povești foarte uman sunt caracteristici ale montărilor lui Vlad Cristache mereu confirmate, mereu transpuse altfel. De fapt, el vorbea într-un interviu despre ideea că regizorul de teatru trebuie să fie, la bază, un foarte pasionat privitor de teatru, precum și un suflet care să rezoneze cu vibrația celorlalte suflete care îl înconjoară, de pe scenă și din sală. În ”Aproape”, regizorul creează un palimpsest holografic despre iubire, ale cărei unice constanțe sunt frumusețea și multiplicitatea posibilelor interpretări, în funcție de lentila celui care le trăiește și a celui care le privește. Ca urmare, actorii conduși de el nu sunt interpreți ci oameni care trăiesc intens. În momentele surprinzătoare ale spectacolului (ciocnirea repetată a capului Lui cu masa Ei de călcat, sau revelația de iubire în fapt homosexuală dintre cei doi cei mai bun prieteni”, dozată atât de delicat și amuzant încât nu e indigestă chiar și pentru publicul mai conservator), urzeala regizorală se împletește fin cu firescul interpretărilor..

La Piatra Neamț m-au prins într-o perioadă optimistă”, spunea Vlad Cristache despre această montare. John Cariani declara că detestă montările acestui text în care predomină accentul comic sau cel dulceag. Montarea lui Vlad Cristache are, foarte probabil, datele de a îi fi pe plac autorului. Acum câțiva ani, piesa a declanșat un mic scandal când o montare făcută de elevi la un liceu din SUA a fost anulată de conducerea școlii din cauza mesajelor prea explicit sexuale și chiar homosexuale. Spectacolul de la Teatrul din Piatra Neamț reușește să fie candid fără a fi dulceag, romantic fără stridențe erotice greu de digerat de către publicul pudibond, simplu fără a fi simplist și luminos în fiecare din momentele sale. E aici un fel de a spune povești care validează simplitatea vieții în detrimentul complicatelor scenarii pe care le creează oamenii, cei din viața reală sau chiar și creatorii de teatru.

Pe scurt: o piesă jucată cu atâta bucurie senină, atâta drag de dragoste, încât publicul din sala Teatrului Geoge Ciprian din Buzău s-a molipsit de starea actorilor chiar și numai privindu-le fețele și corpurile.

Regizor aflat în al șaptelea an de regizorat matur, Vlad Cristache este și directorul artistic al noii Săli a Teatrului de Comedie, unde și-a propus să creeze un laborator de susținere a tinerilor regizori și actori români, o șansă de a își manifesta și dezvolta competențele și personalitatea.

”Aproape” de John Cariani este o producție a Teatrului Tineretului din Piatra Neamț

Traducerea: Cristian Juncu
Regia şi scenografia: Vlad Cristache
Executare decor: Crina Şandru
Fotografii: Ciprian Iorgu
Premiera: 28 și 29 noiembrie 2015

Distribuția:

PROLOG
Pete: Florin Hrițcu
Ginette: Cristina Mihăilescu
Povestitori: Valentin FloreaSabina BrândușeNora CovaliCorina Grigoraș,
Dragoș IonescuMircea Postelnicu

INIMA
East: Valentin Florea 
Glory: Sabina Brândușe

TRIST ŞI VESEL
Jimmy: Mircea Postelnicu
Sandrine: Cristina Mihăilescu
Chelneriţa: Corina Grigoraș

ŢI-AM DAT UN INEL
Gayle: Sabina Brândușe
Lendall: Mircea Postelnicu

INTERLOG
Pete: Florin Hrițcu
Povestitori: Valentin FloreaSabina BrândușeNora CovaliCorina Grigoraș,
Dragoș IonescuMircea Postelnicu

TRONC
Randy: Mircea Postelnicu
Chad: Dragoș Ionescu 

ASTA DOARE
Marvalyn: Nora Covali
Steve: Florin Hrițcu

CHESTIA DIN TABLOU
Rhonda: Corina Grigoraș
Dave: Dragoș Ionescu

EPILOG
Pete: Florin Hrițcu
Ginette: Cristina Mihăilescu
Povestitori: Valentin FloreaSabina Brândușe, Nora CovaliCorina Grigoraș,
Dragoș Ionescu, Mircea Postelnicu

16
/02
/16

Filmul “Miracolul din Tekir” va fi distribuit în cinematografele din Elveția începând cu data de 6 aprilie. Săptămâna aceasta, filmul este prezent la Berlinale, în cadrul European Film Market. “Miracolul din Tekir” se lansează în cinematografele din România pe 4 martie.

16
/02
/16

Sâmbătă și duminică, pe 27 și 28 februarie, începând de la ora 20.00,   ShortsUP explorează limita dintre cinema și muzică la Sala Radio din București. Spectatorii sunt invitați să descopere cele mai vechi scurtmetraje românești reinterpretate pe muzica orchestrei Symphactory și o colecție de filme contemporane inspirate de fascinantul univers cultural al sunetelor.  

16
/02
/16

Sărbătoarea dragostei la români – Dragobetele (24 februarie) – este marcată și în acest an printr-un eveniment folcloric de neratat la Sala Radio! Devenit o tradiție a stagiunii Orchestrei de Muzică Populară Radio - dirijată de Adrian Grigoraş - concertul prezentat sub titlul „DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” se va desfăşura duminică, 21 februarie, ora 17.00, la Sala Radio.

15
/02
/16

Un muzeu dedicat vieții și creației cinematografice a lui Charlie Chaplin, care a locuit în ultimii 25 de ani ai vieții în Elveția, își va deschide porțile publicului în 17 aprilie, la Corsier-sur-Vevey, localitate de pe malul lacului Leman.

15
/02
/16

Avem o istorie împreună – Londra și cu mine. Aici am petrecut primul meu Revelion departe de România, m-am perindat pe străzile sale până la epuizare, la întoarcerea în București am ajuns direct la spital, cu salvarea, a fost foarte frumos. 

15
/02
/16

"The Revenant", filmul regizat de Alejandro Gonzalez Inarritu, cu Leonardo DiCaprio și Tom Hardy în rolurile principale, a câștigat premiul BAFTA, la categoria cel mai bun film. Filmul regizat de Alejandro Gonzalez Inarritu, a fost marele câştigător al serii, obţinând, pe lângă premiul pentru cel mai bun film, încă patru premii printre care cel pentru cel mai bun actor, câştigat de Leonardo DiCaprio şi cel pentru regie.

14
/02
/16

Ziarul Metropolis inaugurează astăzi o rubrică nouă, despre Bucureștiul de totdeauna, ținută de istoricul Georgeta Filitti. În primul episod aflăm despre tratamentele folosite în secolul al XIX-lea (lipitori, praf de gîndaci, fântânica) și despre medicamentele descoperite la începutul veacului trecut (carbaxin, spirulină, moldamin).

14
/02
/16

Gărâna Jazz Festival, festivalul care a pus România pe harta evenimentelor-reper din lumea jazz-ului internațional, va alea loc între 7 și 11 iulie în Poiana Lupului, Hanul La Răscruce și Biserica Catolică din satul Văliug.

13
/02
/16

Teatrul “Toma Caragiu” din Ploieşti prezintă la sala Majestic a Teatrului Odeon, luni, 15 februarie, de la ora 19.00, spectacolul ,,Menajeria de sticlă”, de Tennessee Williams.