Art Safari, în parteneriat cu Ministerul Culturii, spune poveștile neștiute ale maeștrilor artei românești
https://www.ziarulmetropolis.ro/art-safari-in-parteneriat-cu-ministerul-culturii-spune-povestile-nestiute-ale-maestrilor-artei-romanesti/

Art Safari, cel mai amplu eveniment dedicat artei din România, marchează Ziua Culturii Naţionale şi celebrează artişti români de talie europeană prin seria „Maeştrii artei româneşti”: 10 filme care ilustrează povestea de viaţă şi parcursul artistic al acestora.

Un articol de Liliana Matei|21 ianuarie 2021

Seria de materiale video este difuzată pe pagina de Facebook Art Safari Bucharest, începând cu 15 ianuarie, dată care marchează încă din 2010 Ziua Culturii Naționale, cu scopul de a prezenta publicului importanța și aportul artiștilor români la dezvoltarea și promovarea culturii românești la nivel național și internațional.

„Maeștrii artei românești” va aduce în fața publicului online figuri emblematice ale artei românești, poate acum uitate sau prea puțin cunoscute din cauza dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, care, prin pictura lor, au pus România pe harta lumii. Noi avem datoria să-i facem cunoscuți publicului tânăr și să le arătăm profunda legătură dintre arta europeană interbelică și cea românească, legătură acum uitată.  Aducem astfel în atenție viața pictorilor, creațiile lor, dar și curiozități care nu au fost făcute publice până acum”, a declarat Ioana Ciocan, director general Art Safari.

Maeștrii artei românești prezentați publicului de Ziua Culturii Naționale sunt: Rudolf Schweitzer-Cumpăna – unul dintre cei mai mari pictori români, peisagist şi portretist de factură postimpresionistă, Ion Țuculescu – pictorul care a învățat singur să picteze, studiind tablouri, obiecte create de meșteri populari, răniți de război, țărănci care muncesc la câmp; Constantin Piliuță și lumea boemă; Camil Ressu și portretele vremii; Max Hermann Maxy – pictorul avangardist; Ștefan Dimitrescu și opera sa care înfățișează emoție sinceră și un dramatism reținut;

Ipolit Strâmbu – artistul vizionar care și-a manifestat intuițiile de rang european; fenomenul singular Magdalena Rădulescu, artist care a îmbinat modernismul cu fantasticul inspirat de folclorul românesc; Constantin Artachino – membru fondator al societății ,,Tinerimea artistică”; Marcel Iancu – promotor al artei de avangardă în România și arhitect modernist care și-a lăsat amprenta asupra peisajului bucureștean.

Proiectul inițiat de Art Safari și susținut de Ministerul Culturii se află la prima ediție și reprezintă o inițiativă de conectare a publicului cu marii artiști și patrimoniul cultural, precum și un demers de a aduce cultura națională mai aproape de acesta, în țară sau străinătate, depășind granițele închise de pandemie prin limbajul universal al artei.

09
/02
/24

mind-moving, programul de terapie prin artă inițiat și organizat de Indie Box, în parteneriat cu NOPA - Societatea Norvegiană a Compozitorilor și Textierilor, Asociația Entuziart și Profeti ART SRL, ajunge la finalul perioadei de implementare și își încheie călătoria cu un eveniment special, dedicat publicului larg, cu intrare liberă, pe 21 februarie, de la 18:30, la Arcub - Hanul Gabroveni (str. Lipscani, nr. 84 - 90).

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.