Artă contemporană la războiul de țesut
https://www.ziarulmetropolis.ro/arta-contemporana-la-razboiul-de-tesut/

6 artişti şi 6 artizane îşi expun creaţiile în Bastionul Țesătorilor din Braşov până pe 30 august. Proiectul „Războaie în Bastionul Ţesătorilor” facilitează şi promovează creaţia unor lucrări de artă contemporană care să integreze tehnica ţesutului la război din zona Branului, element de patrimoniu imaterial.

Un articol de Petre Ivan|12 august 2016

Șase artiști vizuali selectați din toată țara au avut posibilitatea, în luna iulie 2016, să înveţe tehnica tradiţională de ţesut la război de la șase artizane, să se documenteze asupra motivelor tradiţionale şi să valorifice aceste lucruri prin realizarea unor tapiserii după o lucrare proprie propusă.

În selecția artiștilor, organizatorii au căutat, pe lângă originalitatea propunerilor și posibilitatea de transpunere a lucrării în tehnica tapiseriei, o cât mai mare diversitate a mediilor de creație.

Ca artist, aleg sa fiu parte a unor proiecte de tip experimental, pentru că acestea îmi oferă ocazia de a întâlni situaţii noi şi provocatoare, în care oamenii îşi pot testa limitele. – Dorina Horătău, artist si conferențiar universitar titular la UNARTE Bucureștițesut

Artista are un doctorat în domeniul artelor vizuale și este conferențiar universitar titular la UNARTE București. A lucrat alături de Rodica Tişcă din familia Moşoiu din Moieciu de Sus, care a învăţat să ţeasă la război la vârsta de 15 ani de la mama sa.

Doina Voinescu, cunoscută în satul său ca Doina lui Noe a lui Neguleț, l-a acompaniat pe Daniel Brici în aventura primei sale țesături. Daniel este un artist din Reșița, născut în 1987, cu un masterat în pictură la Universitatea de Artă din Timișoara.

Arhitecta Irina Stoican are experiență de 10 ani in proiectare și modelare tridimensională computerizată. Ea a facut echipă cu Nicoleta Olteanu, originară din satul Cheia, al cărei prim obiect ţesut a fost un preş, la războiul de țesut al bunicilor, când avea 15 ani.

Bianca Mann, masterandă la secția Sculptură a UNARTE București și membră a  Uniunii Artiştilor Plastici, este născută în 1991 și consideră importantă aducerea artei plastice contemporane şi a celei decorative tradiţionale împreună.

Am propus un desen pe care l-am considerat potrivit pentru tehnica războiului de ţesut. Rezultatul a fost diferit faţă de cum îmi imaginam eu lucrarea finală, însă m-am
bucurat de transpunerea desenului în materialul textil. – Bianca Mann, masterandă la secția Sculptură a UNARTE București și membră a  Uniunii Artiştilor Plastic

Victoria Ialomiţan din Malul Tișcanilor, care i-a fost alături în cadrul atelierului, țese la război de la 6 ani, făcând primul covor la 14 ani.

Georgiana Gămălie, artistă brașoveană, iconograf și conservator, și-a transpus în țesătură ideea lucrării propuse îndrumată de Maria Gârbacea din Ișanii Moieciului de Sus, având o experiență de 52 de ani de țesut la război.

Tanti Pepenica a învăţat să ţeasă la vârsta de 10 ani de la mamțesuta şi bunica sa. Avea în casă un război făcut de bunicul său, care era tâmplar.

Cele mai vechi reprezentări ale războiului de ţesut şi a
tehnicii ţesătoriei ne sunt transmise din Egiptul Antic, celebră fiind imaginea celor două ţesătoare lucrând la un război vertical, aflată pe fresca mormântului lui Amenhotep, datând din anul 2000 î.Hr.

Pe teritoriul de azi al României, rezultatul săpăturilor din Dobrogea (Tulcea) au dus la concluzia că războiul de ţesut era cunoscut pe aceste meleaguri încă din prima jumătate a secolului al XI-lea, foarte probabil pe filieră bizantină.

Foto: Artă contemporană la războiul de țesut – facebook.com/RazboiulTesatorilor

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.