Artă contemporană la războiul de țesut
https://www.ziarulmetropolis.ro/arta-contemporana-la-razboiul-de-tesut/

6 artişti şi 6 artizane îşi expun creaţiile în Bastionul Țesătorilor din Braşov până pe 30 august. Proiectul „Războaie în Bastionul Ţesătorilor” facilitează şi promovează creaţia unor lucrări de artă contemporană care să integreze tehnica ţesutului la război din zona Branului, element de patrimoniu imaterial.

Un articol de Petre Ivan|12 august 2016

Șase artiști vizuali selectați din toată țara au avut posibilitatea, în luna iulie 2016, să înveţe tehnica tradiţională de ţesut la război de la șase artizane, să se documenteze asupra motivelor tradiţionale şi să valorifice aceste lucruri prin realizarea unor tapiserii după o lucrare proprie propusă.

În selecția artiștilor, organizatorii au căutat, pe lângă originalitatea propunerilor și posibilitatea de transpunere a lucrării în tehnica tapiseriei, o cât mai mare diversitate a mediilor de creație.

Ca artist, aleg sa fiu parte a unor proiecte de tip experimental, pentru că acestea îmi oferă ocazia de a întâlni situaţii noi şi provocatoare, în care oamenii îşi pot testa limitele. – Dorina Horătău, artist si conferențiar universitar titular la UNARTE Bucureștițesut

Artista are un doctorat în domeniul artelor vizuale și este conferențiar universitar titular la UNARTE București. A lucrat alături de Rodica Tişcă din familia Moşoiu din Moieciu de Sus, care a învăţat să ţeasă la război la vârsta de 15 ani de la mama sa.

Doina Voinescu, cunoscută în satul său ca Doina lui Noe a lui Neguleț, l-a acompaniat pe Daniel Brici în aventura primei sale țesături. Daniel este un artist din Reșița, născut în 1987, cu un masterat în pictură la Universitatea de Artă din Timișoara.

Arhitecta Irina Stoican are experiență de 10 ani in proiectare și modelare tridimensională computerizată. Ea a facut echipă cu Nicoleta Olteanu, originară din satul Cheia, al cărei prim obiect ţesut a fost un preş, la războiul de țesut al bunicilor, când avea 15 ani.

Bianca Mann, masterandă la secția Sculptură a UNARTE București și membră a  Uniunii Artiştilor Plastici, este născută în 1991 și consideră importantă aducerea artei plastice contemporane şi a celei decorative tradiţionale împreună.

Am propus un desen pe care l-am considerat potrivit pentru tehnica războiului de ţesut. Rezultatul a fost diferit faţă de cum îmi imaginam eu lucrarea finală, însă m-am
bucurat de transpunerea desenului în materialul textil. – Bianca Mann, masterandă la secția Sculptură a UNARTE București și membră a  Uniunii Artiştilor Plastic

Victoria Ialomiţan din Malul Tișcanilor, care i-a fost alături în cadrul atelierului, țese la război de la 6 ani, făcând primul covor la 14 ani.

Georgiana Gămălie, artistă brașoveană, iconograf și conservator, și-a transpus în țesătură ideea lucrării propuse îndrumată de Maria Gârbacea din Ișanii Moieciului de Sus, având o experiență de 52 de ani de țesut la război.

Tanti Pepenica a învăţat să ţeasă la vârsta de 10 ani de la mamțesuta şi bunica sa. Avea în casă un război făcut de bunicul său, care era tâmplar.

Cele mai vechi reprezentări ale războiului de ţesut şi a
tehnicii ţesătoriei ne sunt transmise din Egiptul Antic, celebră fiind imaginea celor două ţesătoare lucrând la un război vertical, aflată pe fresca mormântului lui Amenhotep, datând din anul 2000 î.Hr.

Pe teritoriul de azi al României, rezultatul săpăturilor din Dobrogea (Tulcea) au dus la concluzia că războiul de ţesut era cunoscut pe aceste meleaguri încă din prima jumătate a secolului al XI-lea, foarte probabil pe filieră bizantină.

Foto: Artă contemporană la războiul de țesut – facebook.com/RazboiulTesatorilor

06
/02
/19

Joi 7 februarie, la Muzeul Național al Literaturii Române – Creţulescu va avea loc o întâlnire cu artistul vizual Mircia Dumitrescu, în cadrul programului Cafeneaua critică, patronat de Ion Bogdan Lefter.

04
/02
/19

Editura Vellant începe anul cu întrebări însemnate: ce înseamnă să fii bărbat în secolul XXI? „Evoluția bărbatului” este un text echilibrat care are forța să ne schimbe atitudinea față de bărbatul de azi. Cartea lui Grayson Perry contribuie semnificativ la o conversație necesară despre masculinitate.

19
/12
/18

Sfârșitul lui 2018 este o perioadă roditoare din punct de vedere cultural pentru România și Franța, cele două țări împărțind acelați fond latin și un moment prielnic pentru a ne aminti de istoria comună. Centrul George Pompidou găzduiește până în aprilie expozițiile a numeroși artiști români contemporani, fiind un moment prielnic în a ne aminti de valorile și stratul comun, debarasându-ne de clișeele ce înconjoară ambele țări și culturi.

12
/12
/18

Joi, 13 decembrie, ora 12:00, va avea loc lansarea platformei online www.de100.ro, a proiectului „Români de 100 de ani”, proiect ce își propune să prezinte portretele și poveștile de viață a 10 români care și-au celebrat Centenarul odată cu România.

12
/12
/18

Asociația Națională a Artiștilor Vizuali (ANAV) împreună cu Walk & Shoot – Ateliere de fotografie organizează la Gallery (str. Leonida 9-11), în perioada 14-16 decembrie, a doua ediție a X-mas Photo Garage Sale.

25
/11
/18

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi ne propune expoziția „Războiul hărților”, dedicată celebrării Centenarului Marii Uniri. Expoziția prezintă hărți etnografice realizate în prima parte a secolului XX, hărți care au fost utilizate atât în presă pentru promovarea poziției guvernului român privind Conferința de Pace de la Paris, cât și de către delegațiile naționale care au participat la aceasta.

25
/11
/18

Muzeul Naţional de Artă al României prin Secţia de Artă Orientală vă invită miercuri 28 noiembrie, ora 17, în sălile Kretzulescu, la deschiderea expoziţiei de artă japoneză consacrată gravurilor-stîlp cunoscute sub numele „hashira-e”, prezentate publicului în premieră: „Imagini ale lumii trecătoare, hashira-e. Gravuri-stîlp japoneze din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României”.