Artiştii îi iau apărarea actriţei Oana Pellea printr-o scrisoare către Mircea Dinescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/artistii-ii-iau-apararea-actritei-oana-pellea-printr-o-scrisoare-catre-mircea-dinescu/

Ziarul Metropolis publică scrisoarea Liei Bugnar, actriţă şi dramaturg, asumată de mai mulţi artişti şi adresată poetului Mircea Dinescu, preşedintele publicaţiei „Caţavencii“.

Un articol de Corina Vladov|25 octombrie 2013

Ziarul Metropolis publică scrisoarea Liei Bugnar, actriţă şi dramaturg, adresată poetului Mircea Dinescu, preşedintele publicaţiei Caţavencii. Textul, conceput de Lia Bugnar, dar asumat de mai mulţi artişti, este o replică la pamfletul unui angajat de la Caţavencii, în care a fost criticată actriţa Oana Pellea.

„Atacul apărut în «Caţavencii» împotriva doamnei Oana Pellea a revoltat mare parte din breasla actoricească. Întrucât revolta neformulată nu prea are efect, am pus-o în nişte cuvinte, într-o scrisoare adresată poetului Mircea Dinescu, preşedintele ziarului.

Cuvintele-s ale mele dar m-am sfătuit cu toţi aceia din jurul meu cărora articolul le-a provocat aceeaşi revoltă ca şi mie. Scrisoarea deschisă va apărea într-o petiţie online, dar până e verificată şi vom avea un link durează uneori şi până la 48 de ore. Până atunci o postez aici şi potenţialii semnatari pot să-şi arate susţinerea“, scrie Lia Bugnar pe Facebook.

Regizorii Radu Afrim şi Chris Simion, actorii Marius Manole, Vlad Zamfirescu, Maria Obretin, Cristina Casian, Nicoleta Lefter, Constantin Cojocaru, Irina Cojar, Ilinca Manolache, Vlad Logigan se numără printre primii artişti care îşi arată susţinerea faţă de Oana Pellea.

„Domnule Mircea Dinescu,

Considerăm articolul apărut în ziarul «Cațavencii», ziar al carui președinte sînteți, o jignire la adresa întregii bresle actoricești, nu numai la adresa doamnei Oana Pellea. Știm că trăim vremuri murdare, de incultură crasă, incultură la care ziarele și televiziunile contribuie din plin. Totuși, chiar în jalnicul context cultural în care ne aflăm, articolul scris de Radu Alexandru, «Oana Pellea și valorile,» a reușit să ne agreseze într-un mod foarte personal pe toți.

Dacă acest articol ar fi apărut într-una din fițuicile de scandal care împovărează tarabele bucureștene sau pe blogul domnului care semnează articolul, nu ne-ar fi mirat cîtuși de puțin.

Dar acest articol apare într-un ziar care poartă numele unui celebru personaj al celui mai mare dramaturg din literatura română, ziar al cărui preşedinte este un poet important pe nume Mircea Dinescu. Denumindu-vă ziarul «Cațavencii» ați lăsat impresia că vă raportați la alte valori decît la dejecțiile care inundă mass-media de ani buni încoace. De aici şi speranța noastră că această scrisoare pe care v-o adresăm nu va ramîne fără urmări.

Oana Pellea

Oana Pellea, în „Vocea umană“, de la Teatrul Metropolis. Foto: Maria Ştefănescu

Cerem ca domnului Radu Alexandru să nu i se mai pună la dispoziție spațiu în ziarul dumneavoastră pentru a-și exprima părerile. Și niște scuze publice din partea ziarului ar fi binevenite dar simțim și noi că deja pretindem o porție de normalitate cam mare, în vremurile anormale pe care le trăim.

Nu e nevoie să explicăm aici şi de aceea nici n-o vom face, de ce doamna Oana Pellea este un om care înseamnă mult în teatrul românesc, valoare care ar fi existat indiferent ce nume de familie ar fi purtat această actriță.

Citiţi şi scrisoarea Rodicăi Mandache: „Eu sunt sigură că acest băiat nu a văzut-o pe Oana în nimic, nici la teatru, nici la cinema, că nu i-a citit cărţile“

Mizeria care se revarsă din articol ne lovește pe toti și, știind că sînteți un om care iubește teatrul, vă cerem să aveți o reacție. Libertatea care i s-a acordat domnului Radu Alexandru de a-și dezlănțui disprețul (provenit în primul rînd dintr-o incultură mărturisită cu mîndrie din primele rînduri ale articolului) nu are nici un fel de legătură cu libertatea presei. Este libertatea mitocăniei, este libertatea rinocerizării, este semnul că nimic nu mai înseamnă nimic în România de azi.

Așteptăm răspunsul dumneavoastră față de mizeria care s-a publicat sub numele de «Cațavencii», altfel vom considera ziarul dumneavoastră o alt[ variație la hîrtia igienică vîndută sub numele de presă în peisajul cotidian.” (Lia Bugnar)

Foto cu Oana Pellea – Lehel Makara, Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj“

28
/06
/15

Ascunși în spatele unor inițiale, doi bărbați, emigrantul politic AA și migrantul economic XX, se înfruntă într-un subsol în „Emigranții”, piesa lui Sławomir Mrożekde la a cărui naștere, pe 29 iunie 1930, aniversăm 85 de ani. Această montare, în regia TV a lui Andrei Măgălie, a pornit ca un pariu reușit, o propunere de teatru independent a unui trio de proaspeți absolvenți – doi actori, Lari Giorgescu și Silvian Vâlcu, și un scenograf, Vladimir Turturică.

28
/06
/15

CRONICĂ DE FILM Nominalizată la Premiile Academiei Europene de Film şi la Premiile Cesar, excentrica animaţie franceză „Jack şi mecanica inimii”, de Mathias Malzieu şi Stephane Berla, care a deschis cea de-a doua ediţie anime’st Braşov (25-28 iunie), este un romance muzical cu influenţe steampunk.

27
/06
/15

CRONICĂ DE FILM Ce au în comun nişte oi dornice de emancipare şi aventură, trolii din cutie consideraţi, pe nedrept, monştri şi mai multe ouă tari cu înclinaţii mafiote? Toţi sunt personajele din trei filme prezentate în cea de-a doua zi a anim’est-ului braşovean (25-28 iunie).

26
/06
/15

În urmă cu 29 de ani, în dimineaţa zilei de 26 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu inaugurau cu mare fast noul Palat al Pionierilor şi Şoimilor Patriei din Capitală. Instituţia avea “o misiune nobilă faţă de Partid şi ţară, aceea de a forma oameni, de a făuri conştiinţe", după cum sublinia cu elan marele conducător.

26
/06
/15

Joc teatru puțin pentru că așa a fost să fie destinul meu, pentru că în România posturile în teatre sunt blocate, colaboratorii sunt puțini și aceeași peste tot, pentru că se formează trene de admirație, pentru că am făcut film și mi s-a pus ștampila că sunt actriță “de film”, cu toate că am 6 ani de “antrenament” pentru teatru și roluri principale deja făcute la niste regizori mari și minunati (ce bine că ei au avut încredere în mine). – Ana Ularu

25
/06
/15

Cel de-al treilea volum al romanului ”Orbitor” de Mircea Cărtărescu a apărut în Olanda, la Editura De Bezige Bij din Amsterdam, în traducerea lui Jan Willem Bos. După germană, franceză, bulgară, suedeză şi norvegiană, neerlandeză este cea de-a şasea limbă străină în care trilogia ”Orbitor” (peste 1500 de pagini) va fi citită integral.

25
/06
/15

Până pe data de 15 august, comedianții din România pot să se înscrie la cea de a treia ediție a concursului de stand-up comedy, direct pe site-ul festivalului. Aflat la cea de-a treia ediție, STAND UP FEST îi invită pe comedianții români la cel mai mare duel al glumelor.

25
/06
/15

10 zile, peste 2500 de artişti şi invitaţi speciali din peste 50 de ţări, 300 de evenimente desfăşurate în mai mult de 60 de spaţii, printre care biserici, situri istorice, pub-uri, dar şi clasicele săli de spectacol, 150 de premiere, peste 600.000 de vizitatori – pe scurt Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. Sâmbătă, 27 iunie, de la ora 21.10, telespectatorii TVR 1 şi TVR HD sunt invitaţi să urmărească Gala Celebrităţilor, spectacol ce a avut loc la Sala Thalia din Sibiu şi a marcat întregul parcurs al festivalului.

25
/06
/15

Teatrul Ion Creangă readuce în actualitate „Cartierul poveștilor”, un spectacol interactiv plin de culoare, dedicat tinerilor spectatori cu vârsta peste 4 ani. Concept inedit „Cartierul poveștilor” a călătorit cu succes la festivaluri din Israel, Franța, Singapore și România, iar acum revine în programul Teatrului Ion Creangă în stagiunea estivală 2015 într-o variantă adaptată, realizată cu sprijinul Ambasadei Statului Israel la București.

25
/06
/15

Angela Gheorghiu a deschis marţi seara seria spectacolelor cu “Adriana Lecouvreur” la Opera National de Paris cu un succes de public strălucit. Celebra soprană, în jurul căreia s-a construit, de altfel, întreaga producţie a regizorului David McVicar, a readus în Franţa partitura lui Francesco Cilea, prezentată mai rar pe scenele pariziene, cu toate că are la bază povestea pasionantă a unei eroine franceze.