Asasinarea lui Nicolae Iorga
https://www.ziarulmetropolis.ro/asasinarea-lui-nicolae-iorga/

Într-o zi de 27 noiembrie (1940) se stingea din viaţă, în mod tragic, unul dintre titanii culturii româneşti interbelice. După o viaţă dusă pe culmile recunoaşterii universitare, ştiinţifice, sociale şi politice, reputatul om de ştiinţă, Iorga a sfârşit la marginea unei păduri, batjocorit şi împuşcat cu 9 gloanţe.

Un articol de Petre Ivan|27 Noiembrie 2015

75 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga / Abominabila crimă a zguduit întreaga lume civilizată, 47 de universităţi şi academii din întreaga lume arborând drapelul în bernă în semn de preţuire faţă de marele savant român.

Un spirit enciclopedist, istoric de formaţie, cu studii la Iaşi, Leiptzig, Berlin, Paris. La Iaşi a absolvit Universitatea într/un singur an cu diploma ”Magna cum laudae”. Doctoratul îl obţine la 23 de ani, odată cu intrarea în Academia Română.

Critic literar, documentarist, dramaturg, poet, memorialist, om politic(parlamentar, ministru, prim ministru). Este şi cel mai mare poligraf al românilor: a scris 1 003 volume, 12 755 de articole, 4963 de recenzii în cei 69 de ani de viaţă.

Câteva dintre publicaţiile mai importante: ”Studii şi documente cu privire la istoria românilor” – 25 de volume, ”Istoria Imperiului Otoman” – cinci volume, apărută în germană, ”Istoria românilor”  – 10 volume.

Ca literat, Iorga a scris poezii şi drame cu conţinut istoric : ”Învierea lui Ștefan cel Mare”, ”Tudor Vladimirescu”, ”Sfântul Francisc din Asisi”, volume memorialistice ”Oameni care au fost”, ”O viaţă de om, aşa cum a fost”.

Ca istoric literar a publicat ”Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea”, ”Istoria literaturii religioase”, ”Istoria literaturii româneşti contemporane”.

Activitatea politică a început-o de tânăr ca şi co-fondator al Partidului Naţionalist Democratic, opţiunea sa fiind bazată pe solidaritate naţională. Ministru de interne, prim ministru între 1931 – 1932, consilier regal, parlamentar, funcţii politice în care însă nu a excelat ca politician, ci ca om de ştiinţă, savant.

Cadavrul savantului, ridicat de la marginea drumului în dimineata zilei de 28 noiembrie 1940.

Cadavrul savantului, ridicat de la marginea drumului în dimineata zilei de 28 noiembrie 1940.

Nicolae Iorga rămâne una dintre personalităţile marcante ale culturii noastre naţionale. Din nefericire a sfârşit tragic, la marginea pădurii Strejnic, cei care i-au uat viaţa, conform rapoartelor vremii, fiind simpatizanţi şi membrii ai Mişcării Legionare.

Ucis cu nouă focuri de armă şi batjocorit crunt

În anul 1940, după 4 septembrie, odată cu chemarea la putere a generalului Ion Antonescu, se realizează guvernul legionar şi se pun bazele Statului

Naţional Legionar. Pe data de 28 noiembrie 1940, fostul minsitru, consilier regal în perioada domniei lui Carol şi academicianul Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, era găsit mort la marginea pădurii Strejnic, judeţul Prahova.

Dimineaţa, la orele 07.15, s-a găsit cadavrul profesorului Nicolae Iorga, pe moşia domnului Radovici din marginea de est a comunei Strejnic, judeţul Prahova. Maiorul Bratu Aurel, la ordinul subsemnatului, s-a transportat la faţa locului şi a ridicat cadavrul cu o camionetă a Prefecturii judeţului Prahova, fiind transportat la Bucureşti şi predat familiei. (…) Autorii, până în prezent, nu au putut fi descoperiţi şi nici prinşi. – Raportul numărul 2024 din 29 noiembrie 1940 adresat Prefecturii din Prahova.

Iorga fusese împuşcat de nouă ori. Două gloanţe l-au desfigurat, unul intrând direct prin creier, iar celălalt prin obraz, după cum se arată în raportul medico-legal. Mai mulţi martori oculari au precizat că trupul istoricului ar fi fost mutilat.

Foto: Nicolae Iorga – wikipedia

02
/09
/19

Pentru a înțelege cum a funcționat mitul poetului după căderea comunismului ne-am întors la o lucrare deja de referință: „Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea și desfacerea unui mit”, de Lucia Boia (editura Humanitas).

21
/08
/19

Cioran este perceput îndeobște a fi fost un filosof nihilist. Totul (mai puțin muzica clasică) îi repugna gânditorului din Rășinari (consacrat la Paris). Cu toate acestea, Emil Cioran a publicat în 1986, la Gallimard, o lucrare intitulată „Exerciții de admirație”.

15
/08
/19

Ziarul Metropolis vă propune o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluție) și cum au întâmpinat ei zorii noii libertăți.

14
/08
/19

Pe 10 august s-au împlinit 135 de ani de la nașterea, la Brăila, a scriitorului Panait Istrati. Am selectat pentru dumneavoastră câteva repere biografice (așa cum apar în Panait Istrati, „Opere”, Editura Academiei Române, București, 2003).

30
/07
/19

În timp ce în România, în primii ani după Revoluție, cinema-ul de ficțiune se răfuia gălăgios cu trecutul recent, iar documentarul era în derută, cvasi-inexistent, după prăbușirea Studioului Sahia, un tânăr fotograf din Germania, plecat în copilărie din Banatul românesc, Dobrivoie Kerpenisan, realiza două documentare splendide despre oamenii din satul natal.

30
/07
/19

S-a stins din viață, în această dimineață, la vârsta de 76 de ani, cunoscuta actriţă Florina Cercel. În cei peste 50 de ani de carieră, a interpretat peste 100 de roluri în teatru şi film, roluri prin care a fascinat de fiecare dată publicul spectator. Actrița, care suferea de mai mulți ani de cancer pulmonar, a murit în locuința sa din București.

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

11
/07
/19

„Cum nu veţi citi aceste rânduri decât când nu voi mai fi eu, pot să-mi permit o sinceritate pe care, oricum aş vrea-o, n-aş putea s-o ajung, ştiind că veţi citi jurnalul acesta fiind eu în viaţă. (…) Până azi, nu am făcut, nici gândit lucruri pe care nu le-aş putea mărturisi, n-am jignit nici legi sociale, nici naturale.”

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

Page 1 of 3012345...102030...Last »