Podul dintre spectacol şi spectatori
https://www.ziarulmetropolis.ro/astazi-despre-ziarul-metropolis/

Să scriu în numele actorului George Ivaşcu, sau în numele directorului Teatrului Metropolis ? Sau în numele amândurora ? Cred că voi scrie din perspectiva omului îndrăgostit de artă.

Un articol de George Ivaşcu|14 Septembrie 2012

Am stat ceva vreme sã mã gândesc la ce aş putea scrie în primul numãr al ziarului Metropolis. Sã scriu în numele actorului George Ivaşcu, sau în numele directorului Teatrului Metropolis ? Sau în numele amândurora ? Cred cã voi scrie din perspectiva omului îndrãgostit de artã.

Din postura de director al Teatrului Metropolis pot lua contact în orice moment cu frumosul; pot visa în orice moment şi pot facilita accesul altora la aceastã lume minunatã. Vãd sãptãmânal diferite piese jucate pe scena teatrului Metropolis şi iau parte la fãurirea spectacolului ; tocmai de aceea am pus bazele acestui proiect : un ziar care se adreseazã publicului larg într-o manierã deschisã. O punte de comunicare directã a artei cãtre spectatori.

Dacã vreṭi, podul dintre spectacol şi spectatori. Pentru cã, nu-i aşa, fiecare avem nevoie de o evadare din cotidian, mai mult sau mai puṭin. Contextul apariṭiei ziarului nu este tocmai favorabil, în mod clar. Într-o lume aflatã în continuu în mişcare, uneori chiar pe fugã, parcã tot mai puṭini consumã arta ca fiind un catalizator pentru suflet.

Cu toate acestea, cred cu tãrie cã Ziarul Metropolis poate – şi o va face – promova cultura în diferitele ei forme de manifestare. Imi pun toatã speranṭa în acest proiect, deoarece cunosc publicul larg din România; un public în care pot avea mereu încredere cã va fi atras de frumos.

Ziarul Metropolis nu se vrea a fi o publicaṭie adresatã unui public închis, de specialitate. Din contrã, vãd în Metropolis un cadou pentru sufletul oricãrui amator de frumos; un proiect care vorbeşte despre tot şi toate, trecându-le prin filtrul spectacolului. Interviuri, editoriale, ştiri, toate puse în acelaşi loc, precum tuşele unui tablou frumos ce se lasã desluşit de fiecare datã altfel.

Fiecare ‘’rãsfoire’’, cãutare în Metropolis sper cã vã va prezenta un alt unghi al spectacolului. La fel ca fiecare şi eu abia aştept sã fiu pãrtaş al spectacolului şi sã am un mic ghid de desluşire : Ziarul Metropolis.

29
/09
/14

Practica și mentalitatea din țara mea, unde am ales sa trăiesc și să funcționez, se arată din ce în ce mai ostilă față de felul independent și suveran de a-mi exersa profesia și de a-mi duce existența în mod privat, fără să reprezint vreo greutate pentru fondurile publice. Bănuiesc că așa simt și ceilalți suverani și independenți - indiferent de profesia aleasă...

21
/09
/14

Ţara s-a umplut de festivaluri de film şi de proiecţii în spaţii „alternative”. Dacă locuieşti în Bucureşti, primăvara şi toamna ai la dispoziţie aproape săptămânal câte un festival, o retrospectivă sau un ciclu de filme. Oferta este uneori copleşitoare. Şi ce e rău în asta?

13
/08
/14

Când eram mai tânăr începusem să scriu o nuvelă în care toți oamenii care se sinucideau ajungeau în rai, unde însuși Bunul Dumnezeu îi întâmpina călduros și îi felicita, ca pe singurii care înțeleseseră cu adevărat calea. Luciditatea îi îndemna pe toți la decența gestului final.

04
/06
/14

Mă gândesc că trăirea deplină a momentului trebuie să se consume izolându-mă complet de lumea din jur. Orice implicare sau amestec din exterior poate deranja și infesta curățenia și seninătatea intimității. Trebuie să închid lumea de afară în jurul meu. Este foarte grea această performanță, cere credință, curaj, caracter, putere… Este o virtute…

14
/05
/14

În Univers, orice organism crește necontenit pînă apare anticorpul său. Totul apare dintr-o nevoie și cu un rost, nimic nu este întâmplător. E frumos să te poți considera muzician, artist, mai ales de jazz, de blues, de rock sau de world music… Da, prin așa ceva devii interesant pentru toți ceilalți. Ești diferit și te simți mai special. Așa și este, suntem diferiți, prin frazare, prin aspirații, talent, disponibilitate și asumarea pumnului primit tocmai de la cei pentru care ne dăruim și jucăm acest rol.

04
/02
/14

Încerc să merg la teatru de fiecare dată cu inima deschisă. Încerc să nu am păreri deja formate înaintea unui spectacol, deși ascult cu interes opiniile spectatorilor care l-au văzut înaintea mea. Dar ce se întâmplă la revederea unui spectacol?

25
/01
/14

Zona experimentală ne atrage, iar - dacă avem noroc -, putem să ne lovim de ea. Nopți întregi în pădure, dormit pe podea, dezbrăcat în frig, cu puțină mâncare și fără apă; toate astea pentru bucuria de a experimenta în artă.

19
/12
/13

Directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Nitulescu, afirmă că prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu MŢR s-ar "desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească", greşeală pe care a făcut-o "cu vădită intenţie" numai "regimul comunist".

28
/11
/13

Fotografia e o lașitate și e un fapt radical. Fotograful știe că nu trebuie să creeze lumea din nou; dar oriunde oricând s-ar afla, lumea întreagă se află cu el aici și acum.

11
/11
/13

CRONICĂ DE CONCERT „Un artist îşi asumă riscuri”, aşa s-ar putea sintetiza ceea ce pianista Valentina Lisitsa a împărtăşit cu jurnaliştii şi publicul bucureştean pe parcursul zilei de 5 noiembrie 2013, la Ateneul Român.

Page 9 of 10« First...678910