Atracțiile Bărăganului: din Balta Ialomiței, la Conacul Orezeanu
https://www.ziarulmetropolis.ro/atractiile-baraganului-din-balta-ialomitei-la-conacul-orezeanu/

Fotografii Adriana Lucaciu şi Răzvan Voiculescu semnează primul ghid multimedia al Bărăganului, în cadrul proiectului Itinerama – „Explorator în Bărăgan”. Special pentru Ziarul Metropolis, Adriana Lucaciu trece în revistă trei spaţii pe care nu se aştepta să le găsească în Bărăgan.

Un articol de Ziarul Metropolis|17 noiembrie 2020

Până nu demult asociam Bărăganul cu întinderi nesfârșite, lanuri de floarea soarelui, grâu mult și-un vânt tăios. Nici prin gând nu-mi trecea că în cele trei județe care-l compun – Călărași, Ialomița și Brăila – găsești tot felul de surprize care n-au legătură cu ce ne vine prima dată în minte când auzim numele regiunii.

În ultimele luni am avut ocazia să-l străbat de nenumărate ori și am descoperit că Bărăgan înseamnă și conace boierești uitate de timp și lume, bisericuțe singuratice care se încăpățânează să reziste, cruci cioplite-n piatră care stau semețe-n câmp, case memoriale, muzee, dar și colțuri de natură aparte care te surprind cu un peisaj feeric.

Balta Ialomiței și urmele unor civilizații străvechi

Ca să ajungem „La Benturi”, cum le spun localnicii, a trebuit să traversăm Dunărea pe la Bordușani, trăgând la rame. Nu noi, ce-i drept, ci cel care ne-a fost ghid. Ne-a instruit cum să intrăm în barcă fără să-i crăpăm fundul, după care ne-am îndepărtat agale de uscat, testând rezistența mijlocului de deplasare. Cu fiecare vâslă care ieșea din apă eram mai aproape de malul vecin, unde cât vedeai cu ochii se întindea o pădure deasă.

Imaginați-vă plopi, sălcii, vegetație luxuriantă și-n mijlocul lor câte un ochi de apă, trei în total: Bentul Mic, Bentul Mare (foto sus) și Bentul Cotoi. La malul Bentului Mic am găsit scoici cât mâna de mari, iar pe Bentul Mare ne-a întâmpinat un stol de lebede.

Bentul Mic (județul Ialomița)

Tot în zonă, pe cea mai înaltă colină, se află baza de cercetare arheologică Bordușani-Popină, unde au fost descoperite semnele civilizațiilor Boian și Gumelnița, care au trăit aici în urmă cu peste 6.000 de ani. Se pare că acesta este cel mai vechi sat preistoric de pe teritoriul țării noastre.

Un conac boieresc de altădată: Conacul Orezeanu

Întorcându-ne mai aproape de timpurile noastre, în comuna Traian din județul Brăila încă mai stau în picioare bucăți din ce odată, între cele două războaie mondiale, a fost un conac boieresc animat, casă de vacanță a moșierului Filip Orezeanu. Se spune că la partidele de vânătoare și la petrecerile organizate aici participau nume sonore ca Nicolae Titulescu sau Armand Călinescu.

Conacul Orezeanu (județul Brăila)

Ajunși acolo am putut doar să intuim grandoarea lui de altă dată. Ne-am minunat de turnulețul care se încăpățânează să stea drept, deși îi lipsește o bucată semnificativă din ziduri. Am admirat detaliile exterioare de ceramică și urmele picturilor interioare care impresionau oaspeții pe vremuri. Iar la final am urmărit șanțurile subțiri care brăzdează domeniul, odată pârâiașe ingenios construite, parte dintr-o grădină englezească cu fântână arteziană în mijloc.

Acolo unde nu se aventurează picior de om: Cimitirul Afurisit

Am păstrat pentru final locul care s-a lăsat cel mai greu de găsit în expedițiile noastre în Bărăgan. L-am descoperit pe o listă de patrimoniu și imediat ne-a atras atenția denumirea lui: „Cimitirul afurisit”. La locație era trecut Lehliu și-atât. Ajunși în sat, am descoperit că oamenii locului nu doar că nu știau de vreun cimitir afurisit, dar se mai și uitau ciudat la noi când îi întrebăm de el. Până la urmă am dat de un tânăr care și-a adus aminte că bunicii lui vorbeau de vechiul cimitir. Poate acela e. Dar n-a știut să ne indice decât uliță pe care ar trebui să fie. Am străbătut-o de la un capăt la altul de vreo două ori. Nici urmă de cruci.

Cimitirul afurisit (județul Călărași)

Când eram pe punctul de a renunța, a ieșit la poartă un bătrânel. Ne-a întrebat ce căutăm. A mustăcit când a auzit de cimitirul afurisit. Ne-a spus: „Eu am 83 de ani și când m-am născut cimitirul ăsta era deja abandonat. Vedeți pâlcul ăla de copaci? E în spatele lor. Dar n-a mai fost picior de om pe-acolo de ani buni.”

I-am mulțumit și ne-am aventurat printre copaci, arbuști înțepători, vegetație luxuriantă. Într-adevăr a fost complicat să înaintăm, dar nu pot să descriu sentimentul pe care l-am avut când am găsit crucile de piatră, unele încă în picioare, într-un dialog vizual superb cu natura care-și intrase-n drepturi.

Adriana Lucaciu este fotograf și blogger. Aici puteți vedea mai multe dintre fotografiile sale și o puteți citi aici. Mai multe detalii despre expoziția „Explorator în Bărăgan” din cadrul proiectului Itinerama găsiți aici.

În comuna Traian din județul Brăila încă mai stau în picioare bucăți din ce odată, între cele două războaie mondiale, a fost un conac boieresc animat, casă de vacanță a moșierului Filip Orezeanu. Se spune că la partidele de vânătoare și la petrecerile organizate aici participau nume sonore ca Nicolae Titulescu sau Armand Călinescu.

Fotografii: Adriana Lucaciu / Explorator în Bărăgan

14
/02
/24

Celebrul musical FAMILIA ADDAMS semnat de Răzvan Mazilu la Teatrul EXCELSIOR din București va avea două reprezentații în exclusivitate la Craiova. Evenimentele sunt programate marți, 27 martie și miercuri, 28 martie 2024 de la ora 19:00 și vor avea loc în Sala “Amza Pellea” a Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

14
/02
/24

În data de 2 martie la Timișoara (Filarmonica Banatul Timișoara – Sala Capitol), 14-16 martie la București (Centrul Naţional de Artă “Tinerimea Română”), 23-24 martie la Cluj-Napoca (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”) și pe 5 aprilie la Iași (Sala Eduard Caudella, Casa Alecu Balș), vor avea loc audiții pentru admiterea celor mai talentați tineri muzicieni în Orchestrele Naționale de Tineret ale României, la care sunt invitaţi atât actuali membri ai ansamblurilor, cât şi aspiranţii la acest statut, scopul acestor audiţii fiind reconfigurarea acestor orchestre.

14
/02
/24

Institutul Cultural Român și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu organizează, în perioada 18 februarie – 3 martie 2024, expoziția „Masa tăcerii”, proiect ce aduce în fața publicului bucureștean lucrări ale artiștilor care au câștigat Premiul Național „Constantin Brâncuși”, oferit anual de Institutul Cultural Român.

12
/02
/24

La început de primăvară, Opera Națională București propune publicului spectacolul „Carmen” de Georges Bizet în dublă reprezentație, pe 1 și 3 martie, cu o distribuție de excepție: mezzosoprana Ruxandra Donose invitată în rolul titular, tenorul Ramón Vargas invitat în rolul Don José, baritonul Mihai Damian invitat în rolul Escamillo. În rolul Micaela va evolua soprana Operei Marta Sandu Ofrim. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare.