AUGUSTE RODIN, sărbătorit de GOOGLE, luni, la 172 de ani de la naşterea sa
https://www.ziarulmetropolis.ro/auguste-rodin-sarbatorit-de-google-luni-la-172-de-ani-de-la-nasterea-sa/

Google sărbătoreşte, luni, 172 de ani de la naşterea sculptorului francez Auguste Rodin, printr-un logo care prezintă cea mai faimoasă sculptură a artistului – „Gânditorul”.   Noul logo al Google, realizat în albastru şi negru, prezintă una dintre sculpturile din seria „Gânditorul”, realizată de maestrul francez Auguste Rodin. În noul logo, „Gânditorul” lui Rodin înlocuieşte […]

Un articol de Andrada Văsii|12 noiembrie 2012

Google sărbătoreşte, luni, 172 de ani de la naşterea sculptorului francez Auguste Rodin, printr-un logo care prezintă cea mai faimoasă sculptură a artistului – „Gânditorul”.

 

Noul logo al Google, realizat în albastru şi negru, prezintă una dintre sculpturile din seria „Gânditorul”, realizată de maestrul francez Auguste Rodin. În noul logo, „Gânditorul” lui Rodin înlocuieşte cea de-a doua literă „O” din cuvântul Google.

Sculptorul, graficianul şi pictorul francez Auguste Rodin (12 noiembrie 1840 – 17 noiembrie 1917) a revoluţionat limbajul sculpturii, fiind considerat de mulţi critici drept cel mai mare sculptor după Michelangelo. Rodin şi-a demonstrat modernitatea nu doar prin stilul conceptual al lucrărilor sale, ci şi prin modul de expunere, alegând spaţiile în aer liber.

În 1907, în atelierul său a lucrat şi sculptorul român Constantin Brâncuşi, care, părăsind studioul după numai câteva luni, şi-a justificat plecarea spunând: „Nimic nu se poate înălţa la umbra marilor arbori!”.

Considerată o capodoperă a finalului de secol XIX, seria „Gânditorul” cuprinde peste 20 de sculpturi. „Gânditorul”, una dintre cele mai cunoscute sculpturi din lume şi cea mai cunoscută lucrare a sculptorului francez, prezintă silueta unui bărbat gol, stând pe o piatră, privind în jos, cu cotul drept sprijinit pe genunchiul stâng şi sprijinându-şi bărbia în palma dreaptă.

Realizate iniţial pentru a face parte dintr-un proiect monumental al maestrului Rodin, intitulat „Poarta Infernului”, inspirat din opera poetului şi filosofului italian Dante, sculpturile din seria „Gânditorul” au primit o nouă semnificaţie, devenind un simbol al doctrinei socialiste în timpul crizei politice din Franţa din 1906.

François Auguste René Rodin s-a născut într-o familie modestă din Paris. În 1853, la vârsta de 14 ani, este admis la École Spéciale de Dessin et de Mathématiques, urmând cursurile desenatorului Horace Lecoq de Boisbaudran şi ale pictorului Stéphane Belloc. Între anii 1854-1857 studiază la École des Arts Décoratifs, dar este respins de trei ori în decursul acestor ani în încercarea de a fi admis la École des Beaux-Arts. Urmează în acest timp cursuri de literatură şi istorie la Collège de France.

Debutează cu portrete şi desene, realizate sub îndrumarea lui Jean-Baptiste Carpeaux, după care, în anul 1864, începe să lucreze în atelierul sculptorului Albert Carrier-Belleuse, reprezentant al stilului denumit „seconde Empire”, realizând decoraţii murale, modele de ornamente şi vase la manufacturile de porţelan din Sèvres.

Împreună cu Albert Carrier-Belleuse pleacă, în 1870, la Bruxelles, colaborarea lor continuând până în 1872. Ulterior, Rodin începe să colaboreze cu sculptorul belgian Antoine-Joseph Van Rasbourgh, cu care decorează unele edificii publice din Bruxelles, dar şi case particulare.

În perioada 1875-1876, pleacă într-o călătorie de studii în Italia, la Florenţa şi la Roma, pentru a „descoperi secretele lui Michelangelo”, iar în 1877 merge într-un turneu al catedralelor gotice din centrul Franţei. În acelaşi an, expune la Cercul artistic şi literar din Bruxelles şi apoi la Salonul artiştilor francezi din Paris sculptura „Âge d’arain” (Vârsta de bronz), care provoacă scandal, fiind acuzat că a făcut un mulaj după natură. Între anii 1879-1882 lucrează la manufacturile din Sèvres, iar în 1880 îşi deschide propriul atelier la Paris, pe care îl va păstra până la sfârşitul vieţii.

Statul francez îi cumpără sculptura „Âge d’arain” şi îi comandă (în 1880) un portal (intrare principală monumentală într-un edificiu, de obicei încadrată cu un chenar de piatră, de zid sau de lemn şi bogat împodobită, n.r.) pentru viitorul Muzeu de Arte Decorative. Rodin alege tema infernului din opera lui Dante, lucrarea „La Porte d’Enfer” (Poarta Infernului) – un ansamblu de figuri dispuse aparent haotic, ca analogie vizuală a decăderii morale la sfârşit de secol – rămâne însă neterminată.

În 1895, inaugurează grupul statuar „Les Bourgeois de Calais” (Burghezii din Calais), iar în 1887 ilustrează voumul de poezii „Les Fleurs du Mal” (Florile răului) de Charles Beaudelaire, pentru editura Gallimard.

Ca membru fondator al Société nationale des Beaux-Arts, Rodin obţine în 1889 comanda executării unei statui a lui Victor Hugo pentru Panthéon-ul din Paris, dar, din cauză că sculptorul se decide să-l înfăţişeze pe poet gol şi înconjurat de muze, proiectul îi este respins. În 1893, devine preşedinte al secţiei de sculptură la Société Nationale des Beaux-Arts, ca succesor al lui Jules Dalou.

Anul 1899 este marcat de organizarea primelor mari expoziţii retrospective la Bruxelles, apoi la Rotterdam, Amsterdam şi la Haga. Cu ocazia Expoziţiei Universale din 1900, se inaugurează „Pavilionul Rodin”, în Place de l’Alma din Paris, unde sunt expuse 171 opere ale artistului, printre care pentru prima dată şi „Poarta Infernului”, deşi nu fusese finalizată. Pavilonul va fi demontat şi reconstruit la Meudon – domiciliul artistului – în anul următor.

În anul 1907, Rodin se instalează în Hôtel Biron din Paris, care, în anul următor, va deveni Muzeul Rodin. În 1911, participă la Expoziţia Regală de Arte din Berlin. Compoziţia „Burghezii din Calais” este cumpărată de statul englez şi va fi instalată în grădinile Westminster din Londra, în faţa Parlamentului. Între timp realizează sculpturile „Adam”, „Eva” şi „Gânditorul” (Le Penseur).

În Metropolitan Museum din New York este inaugurată, în 1912, o sală consacrată lui Auguste Rodin. În 1914 îi apare monografia „Les Cathédrales de France”, care cuprinde studiile sale asupra stilului gotic în arhitectură.

În anul 1916, Auguste Rodin se îmbolnăveşte grav şi donează o mare parte din colecţiile sale statului francez. La 29 ianuarie 1917, se căsătoreşte, la Meudon, cu Rose Beuret. Rose moare pe 14 februarie, iar Auguste Rodin se stinge din viaţă pe 17 noiembrie. Amândoi sunt înmormântaţi în cimitirul din Meudon.

La 4 august 1919, Muzeul Rodin din Paris îşi deschide porţile pentru public.

Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

 

Sursa: Mediafax

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

22
/01
/24

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.