Disponibil pe platforma gratuită Cinepub, „Australia” (2009), în regia lui Claudiu Mitcu, este un documentar de o oră despre participarea echipei româneşti a oamenilor străzii la Campionatul Mondial de fotbal pentru persoanele fără adăpost, la Melbourne.
Un articol de Ionuţ Mareş|5 martie 2017
Premisa documentarului „Australia”, apărut în 2009 și disponibil acum și pe platforma gratuită Cinepub, seamănă a scenariu de film american: câțiva foști sau actuali tineri ai străzii – dar și un fost deținut – din zona de vest a țării ajung în Australia ca membri ai echipei de fotbal a României care ia parte la Cupa Mondială pentru persoanele fără adăpost, la Melbourne.
Regizorul Claudiu Mitcu îi urmărește pe cei șase „jucători” și pe antrenorul lor înainte de marea aventură și, apoi, în timpul campionatului.
Lipsită de spectaculozitate și artificii, structura documentarului este cât se poate de clasică, însă această simplitate asumată a dramaturgiei permite o mai ușoară apropiere de personaje, în încercarea de a înțelege viața.
În prima parte, protagoniștii sunt filmați în mediul lor, cu accent pe dificultățile și personalitatea fiecăruia, suficient pentru a-i individualiza și eventual a câștiga empatia spectatorilor, în timp ce în partea a doua – prezența în Australia – ei apar mai mult ca un grup, fiind scoși din lumea lor.
Miza documentarului stă astfel în contrastul sau, mai exact, în ciocnirea dintre situația lor nefericită din România, unde sunt marginalizați și unde se percep ca fiind condamnați la sărăcie întreaga viață, și speranța pe care le-o dă visul lor australian de scurtă durată, întâlnirea cu o altă lume, pe care o văd, cel puțin la primul contact cu ea, ca fiind una a libertății și a tuturor posibilităților și în care – de ce nu – și-ar putea găsi și ei locul.
Există, inevitabil, ceva înduioșător în bucuria protagoniștilor dată de pregătirile și apoi de plecarea în Australia – nu doar că este prima ieșire în străinătate, dar exotismul țării în care ajung și atenția care li se oferă ca participanți la respectiva competiție de fotbal, inclusiv prin rolul de personaje într-un film documentar, îi fac să spere că viața lor se va putea schimba decisiv.
Claudiu Mitcu evită senzaționalismul, atât în desfășurarea narativă construită prin montaj (simplu, dar eficient), cât și în regie (discretă): personajele sunt importante, prin urmare ele sunt observate și lăsate să vorbească, să își povestească trecutul, să își exprime dorințele și să își manifeste bucuria sinceră pentru ceea ce li se întâmplă.
Articol apărut și pe blogul lui Ionuț Mareș.