Aut. By Şerban Foarţă – Mondialul Metropolis, episod special
https://www.ziarulmetropolis.ro/aut-by-serban-foarta-mondialul-metropolis-episod-special/

“Germano,-n portugheză, înseamnă consangvin; / un meci de fotbal, însă,-i “pe viaţă şi pe moarte”, / atunci când nu se toarnă, cu vadra, apă-n vin, / în vinul ce dă aripi, nu-n cel ce-adoarme foarte / curând pe toată lumea: şi jucători, şi public… “. Pentru că astăzi, în ziua primei semifinale (Germania – Brazilia), poetul Şerban Foarţă împlineşte 72 de ani.

Un articol de Petre Ivan|8 Iulie 2014

Gheata, de un galben elegant şi cu crampoane antiderapante, a centrului înaintaş, mângâia mingea, când şi când, – aceasta simţindu-se, însă, frustrată că nu o mângâie manual.

Fie şi dacă mîngâierile sunt de diferite feluri şi nu-i obligatoriu să implice auxiliile manualităţii (păsările, bunăoară, nu par să se mîngâie cu gheara, iar peştii practică frotajul), caresantă,-n cazul speciei noastre e, îndeobşte, mâna.

Iar mingea, fără a fi om, fiind, însă, umanizată, prin îndelung contact cu omul, şi-ar fi dorit şi ea, sărmana, o mângîiere mai ca lumea. Centrul înaintaş nu-i putea spune (deşi ar fi făcut-o, – dar, oare, în ce limbă?) că mângîierile manuale ale mingii, când eşti jucător de câmp, sunt prohibite, păcatul originar în fotbal fiind chiar henţul. Numai portarul are privilegiul să mângâie cu mâna (sau cu mănuşa) mingea.

Nu-i mai puţin adevărat că mingea, fără să fie mângâiată gingaş, e, la rigoare, sărutată. Dar nu din dragoste, ci ca să intre-n poartă, la şuturile decisive: un, mai cu seamă, 11 m. (E o cutumă şi o superstiţie, – ca şi un soi de erotism pragmatic.) Mondialul Metropolis

În rest, ce dragoste poate să fie între un obiect ca mingea, sferic, şi, aşadar, numai tangent la lucruri, şi piciorul (sau capul) unui fotbalist (fie acesta însuşi… Sfera!) neurmărind, parcă, altceva, decât să se dezbare cât mai rapid de dânsa, – a «ţine» mingea nepreafiind consult.

Toate acestea, centrul înaintaş al nostru i le-ar fi spus (dar cum?) iubitei neiubite, mingea. Numai că ea simţea perfect ce se întâmplă şi, când dorea să fie mângâiată cu două mâini (nu numai de portar, ci şi de jucătorii de câmp), ieşea în aut.

Ştia că asta-l enervează, de obicei, pe amorezul său, care, gelos, abia atunci gelos, şi, totuşi, tandru, o agrăia în versuri: „Eu, minge, te caut. Şi tu eşti în aut!”

din volumul Fotballetto, Editura Diacritic, 2013.

Mondialul Metropolis – trailer

Foto cu Mondialul Metropolis şi Şerban Foarţă – wikipedia, facebook

17
/07
/18

“Unu-i meșter mondial / Kylian MBAPPE / A scos Franța la un dans / Pe Champs-Élysées...” (ultima strofă) / Ce-a fost mai greu, Mondialul rusesc, a trecut. Urmează o vară fierbinte cu seri lungi și șprițuri reci, în cinstea epigramistului Păstorel, cel care a inpsirat și această poezioară, de 14 strofe, în formă continuată.

13
/07
/18

N-au mai rămas multe ore până la meciul pentru medalia de bronz: Belgia – Anglia (astăzi, de la ora 17.00). Și dacă unor concetățeni din urbea sa Mondialul din Rusia li s-a părut unul lung și plictisitor, domnul Spirache funţionar la prefectură, personaj compus din familie, slujbă şi cumsecădenie, iubitor de Premier League și susținător pătimaș al echipei lui Harry Kane,  Trippier și Dele Alli, nu împărtășește pe deplin această impresie.

05
/07
/18

Când am început eu să bat mingea pe maidan, cel mai mare jucător al lumii era Pele. Până și televiziunea română a dat meciul lui de retragere, cel dintre NY Cosmos și Santos. Am învățat ce înseamnă să centrezi cu efect maxim, cu exteriorul, cu cele mai mici trei degețele ale piciorului, dintr-un filmuleț demonstrativ cu același Edson Arantes do Nascimento.

04
/07
/18

Șase meșteri mondiali / Au muncit pe brânci / RADAMEL a suspinat / Și-au rămas doar cinci... Ca să nu-l fure somnu’ în “optimi”, cronicarul Pantacruel a băut un vin vechi de pe vremea faimosului epigramist Păstorel, suficient pentru ca Mondialul Metropolis să alunece molatic către un ghiers în formă continuată (precum infracţiunile din Codul Penal)

03
/07
/18

Șase meșteri mondiali / Suceau babaroase / LUKAKU a dat mai mare / Și-au rămas tot șase... Ca să nu-l fure somnu’ în “optimi”, cronicarul Pantacruel a băut un vin vechi de pe vremea faimosului epigramist Păstorel, suficient pentru ca Mondialul Metropolis să alunece molatic către un ghiers în formă continuată (precum infracţiunile din Codul Penal)

02
/07
/18

Ca să nu-l mai fure somnu' și-n "optimile" din seara asta, cronicarul Pantacruel a băut un vin vechi de pe vremea faimosului epigramist Păstorel, suficient ca Mondialul Metropolis să alunece molatic către un ghiers în formă continuată (precum infracţiunile din Codul Penal)

Page 1 of 512345