Băile Culturale Herculane au reactivat o stațiune istorică în derivă
https://www.ziarulmetropolis.ro/baile-culturale-herculane-au-reactivat-o-statiune-istorica-in-deriva/

Între 27 august şi 2 septembrie, oamenii din Băile Herculane au luat parte la picturi murale, design şi arhitectură comunitară, dezbateri, concerte, filme şi acţiuni de promovare a patrimoniului în cadrul proiectului Băile Culturale Herculane.

Un articol de Liliana Matei|13 septembrie 2018

Băile Culturale Herculane au adus alături de comunitatea locală invitați speciali precum Dan Perjovschi, Ion Barbu, Corina Șuteu, IRLO, Obie Platon, Ocu & Kero, Oana Bogdan, Anca Majaru, A-C Leonte, Ovidiu Hrin, printre alții, cu care și-au propus să revigoreze o stațiune istorică prin intervenții menite să arate capacitatea artelor de a influența spațiul public și de a impulsiona responsabilitatea față de patrimoniul nostru cultural.

În urma proiectului Băile Culturale Herculane rămân patru picturi murale realizate de unii dintre cei mai apreciați street-artiști români: Ion Barbu cu „Împărăteasa Sissi la Băile Culturale Herculane” (pe pasarela de la intrarea în oraș), „Izvoarele” de Kero & Ocu (pe Grădinița Floare de Colț), „Heracles and the Miracles” de Obie Platon (pe Liceul Hercules) și „Muncile lui Hercules: partea I” de IRLO (pe un bloc ANL). Arhitecți și studenți voluntari au creat între blocuri de locuințe un pavilion-labirint din nuiele (numit sugestiv paviliOM), alături de mobilierul urban aferent pentru bucuria copiilor și relaxarea vecinilor. Conferința artistului Dan Perjovschi, a consilierului cultural Corina Șuteu (fost Ministru al Culturii), a arhitectelor Oana Bogdan și Anca Majaru au pus în context puterea artelor și a patrimoniului cultural de a transforma comunități și gusturi. Participanții BCH au mai avut parte de tururi ghidate de artă și arhitectură, proiecții de filme în aer liber aduse de Cinemobilul și de o improvizație rafinată de jazz pusă în scenă de A-C Leonte, Albert Tajti, Dan Mitrofan și Tavi Scurtu în foișorul istoric din fața Cazinoului.

Băile Culturale Herculane hrănesc un optimism civic vital și o conștientizare mai atentă a unei bijuterii de istorie balneară a României — din epoca romană, trecând prin perioada imperială austro-ungară — care a fost lăsată să se degradeze de prea mult timp.

Băile Culturale Herculane este un proiect organizat de Asociația Culturală pentru Intervenție Artistică (ACIA). Mulțumim partenerilor proiectului: Asociația Locus, Asociația Launloc, Cinemobilul, Primăria Băile Herculane și co-finanțatorului: Administrația Fondului Cultural Național*.

„E un început care, chiar dacă în plan fizic se încheie duminică, pentru mine nu se termină! Este atât de mult ceea ce au făcut acești tineri pentru Herculane în doar câteva zile, cât nu s-a reușit în toți acești ani! E un început care obligă la o continuare”, spune Mirela Opreanu, librar în Băile Herculane.

 

09
/06
/22

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

09
/06
/22

Artistele Andreea Novac, Irina Marinescu și Alina Ușurelu, împreună cu psiholoaga Mihaela Vechiu, socioloaga Fidelie Kalambayi și medicul Roxana Negureanu prezintă (burn)OUT - Prelegeri și incursiuni performative, la AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică.

08
/06
/22

În mai puțin de o săptămână începe cea de-a 15-a ediție a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, acolo unde teatrul, dansul și efervescența evenimentelor conexe își dau întâlnire cu spectactorii dornici să se bucure de o nouă atmosferă și un nou concept „sub nori”.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

30
/05
/22

Să presupunem că o sticlă de plastic, un pet, și-ar dori să plece dintr-un sat din Transilvania și ar vrea călătorească până la Marea Neagră, ori poate și mai departe. Credeţi că ar putea? La această întrebare și-au dorit să găsească răspunsul un grup de voluntari din România. Realizată într-un proiect inedit tip experiment, "Călătoria mea spre mare" este de fapt o poveste despre oameni, mentalităţi și educaţie.