Balada chiriașului grăbit, de George Topîrceanu, în interpretarea lui Radu Beligan
https://www.ziarulmetropolis.ro/balada-chiriasului-grabit-de-george-toparceanu-in-interpretarea-lui-radu-beligan/

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

Un articol de Petre Ivan|20 Martie 2018

 

Ajutat de tată, George a urmat primii ani de şcoală în Capitală, după care, în 1895, s-a mutat cu familia în Argeş. A revenit în Bucureşti, pentru a urma Liceul „Matei Basarab” şi apoi Colegiul „Sf. Sava”.

După terminarea studiilor medii, s-a angajat o perioadă scurtă ca profesor, apoi s-a înscris la Facultatea de Drept şi la Facultatea de Litere. Dezamăgit de cursuri, a renunţat la şcoală, dar nu şi la ideea de a trăi din poezie.

Topîrceanu debutase, de altfel, ca scriitor de proză comică încă din timpul liceului. Atunci, sub pseudonimul G. Top, semna în revista umoristică „Belgia Orientului” (1904), dar şi în „Duminica”, „Spiruharetul”, „Revista ilustrată” etc.

Viaţa lui George Topîrceanu s-a schimbat în 1911, când Garabet Ibrăileanu l-a chemat la Iaşi ca subsecretar de redacţie la „Viaţa românească”. A fost momentul de cotitură în creaţia lui Topîrceanu, deoarece, influenţat de Garabet Ibrăileanu, dar şi de Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu sau Hortensia Papadat-Bengescu, şi-a schimbat total stilul de scriitură.

La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, nu Macedonski sau Eminescu reprezentau „norma“ poetică. Asta va veni mai târziu. Epoca nu făcea diferenţa între Alecsandri şi Coşbuc. – Nicolae Manaolescu

Tot la Iaşi s-a căsătorit, în 1912, cu Victoria Iuga, o învăţătoare care a devenit mama unicului său fiu, Gheorghe. Poetul a participat activ la Primul Război Mondial şi chiar a fost prizonier între 1916 şi 1918.

După război, împreună cu Mihail Sadoveanu, a redactat revista „Însemnări literare”. Printre volumele sale, îndrăgite de generaţii întregi de liceeni, şi nu numai, se numără „Balade vesele şi triste”, „Migdale amare”, „Scrisori fără adresă”.

În 1936 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. S-a stins din viață, la Iași, un an mai târziu, la vârsta de 51 de ani.

Foto: George Topîrceanu si Radu Beligan – facebook

 

17
/05
/16

Pe an ce trece, influența online-ului în promovarea culturii crește. O simplă recenzie pe un blog cu vizibilitate sau câteva share-uri pot schimba destinul unui titlu și automat al unui autor. Anul acesta, Hyperlitaratura organizează concursul „Cel mai bun blog de carte din România”. 

11
/05
/16

Peste 100 de poeți din 23 de țări vin la cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB), care va avea loc între 18 și 22 mai. 22 de invitați din străinătate, pe lista oaspeților numărându-se poeții nominalizați la Premiul Nobel pentru Literatură, precum Ko Un (Republica Coreea) sau Yang Lian (China), vor veni la București în această lună.

08
/05
/16

Există întâmplări în viaţă care par a fi extrase din romane, iar cele din romane, de multe ori, par rupte din viaţă. Ioan Russu Şirianu povestește în memoriile sale cum, eliminat din școala de la Arad, îmbrăcat cu iţari şi surtuc, încălţat cu opinci, pleacă pe jos spre Bucureşti, nădăjduind că-şi va găsi de lucru la unchiul Slavici.  Pe drum, îl cunoaște pe George Coșbuc.

05
/05
/16

,,Viaţa ficţiunii după o Revoluţie” este cea mai recentă carte publicată de Radu Cosaşu (Oscar Rohrlich). A apărut în această primăvară la Editura Polirom. Cartea aceasta (un roman, nu o colecţie de eseuri!) este scrisă ca un teribil epistolar în două părţi.

27
/04
/16

Rămăşiţele pământeşti ale lui Pablo Neruda au fost reînhumate pe țărmul Oceanului Pacific, în grădina casei sale din Isla Negra, pe coasta centrală chiliană. În urmă trei ani, trupul scriitorului fusese exhumat pentru a clarifica dacă poetul a fost asasinat în timpul dictaturii lui Augusto Pinochet.

26
/04
/16

Actrița Oana Pellea va fi, vineri, alături de Cristina Casian și Barbu Ollănescu-Orendi, oaspetele Serilor "Acasă". În cadrul evenimentului, sub genericul "Acasă la boierii Ollănești și la Amza Pellea" vor fi prezentate cărţile: "Jurnal 2003-2009", de Oana Pellea, "Să râdem cu Nea Mărin", de Amza Pellea și "Așa a fost să fie. Amintiri din anii mei buni și răi", de Barbu Ollănescu-Orendi.

24
/04
/16

“În dulcele stil clasic”, „Donul liniştit”, „Românismul, Catehismul unei noi spiritualități”, „Moara cu noroc”, „Leo Africanus” sau chiar... „Abecedarul” sunt cărţi care au trasat direcţii în personalitatea şi cariera actualilor lideri ai României. De Ziua Internațională a Cărții, revista Q Magazine a “interogat” câteva dintre personalităţile zilei pe tema cărţii preferate. Vă prezentăm mai jos scurte fragmente din acest demers.

22
/04
/16

În mai puţin de o lună, în capitală debutează cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări vor sosi la Bucureşti în perioada 18 – 22 mai, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: lecturi publice, mese rotunde, dezbateri și performance-uri.

22
/04
/16

„Nu-i amintire care să nu se şteargă cu timpul, nici durere pe care să nu o mistuie vremea.”, Don Quijote de la Mancha, Miguel de Cervantes. În urmă cu 400 de ani se stingea din viaţă întemeietorul romanului modern şi simbolul literaturii spaniole.

21
/04
/16

Comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Miguel de Cervantes, în 22 aprilie, va marca și sfârșitul unei serii de 17.000 mesaje postate pe Twitter care reproduc integral romanul "Don Quijote" al scriitorului emblematic al literaturii spaniole. Autorul acestei ingenioase transcrieri este un inginer informatician spaniol de 55 de ani.

Page 30 of 80« First...1020...2829303132...405060...Last »