BAS: „70% din piața de carte e în București. E dramatic!”
https://www.ziarulmetropolis.ro/bas-70-din-piata-de-carte-e-in-bucuresti-e-dramatic/

Bogdan-Alexandru Stănescu (BAS) coordonează colecţia „Biblioteca Polirom”. BAS (39 de ani) este poet şi, din acest an, romancier. Cartea sa „Copilăria lui Kaspar Hauser” a fost primită cu entuziasm, primind elogii peste elogii. Ne-am întâlnit să stăm un pic de vorbă despre cărţi, nu neapărat ale noastre. A reieşit că situaţia nu e deloc roz. Iată.

Un articol de Andrei Crăciun|21 Iulie 2017

BAS, Cum e cu piața de carte din România?
A apărut astăzi (n.r. – la începutul lunii iulie) o știre în Publishers Weekly, în care se spune că gigantul Pearson și-a vândut 22% dintre acțiunile pe care le deținea la Penguin Random House în schimbul a 3.5 miliarde de dolari. Piața noastră de carte are toată șaizeci de milioane de dolari.

Asta explică multe.
Cam da. Se mai poate face ceva peste douăzeci de ani dacă începem să clădim ceva în învățământ. Nu să ne batem joc de el numind șaizeci de miniștri în zece ani.

Și probabil că piața de carte există în câteva orașe, iar în rest nu e nimic.
București, Iași, Cluj, Timișoara, vag Constanța și Brașov. Atât. 70% din piața de carte e în București, și asta zice tot. E dramatic! Am fost la Arad, la festivalul Discuția secretă. Acolo există o librărie – Corina. Nu mai există alte librării pentru că nu există cerere. Sunt orașe mari fără nicio librărie.

Sunt județe fără librării.
Bine-cunoscutul județ Teleorman, sigur că da. Nu cred că librăriile ne dor acum cel mai tare. Totul pleacă din copilărie. Manualele sunt jalnice. Nici cu manualele digitale nu le-a ieșit. Dacă nu citești în copilărie, nu mai citești niciodată.

Dumneata ai făcut și un festival de literatură.
Nouă ani l-am făcut, dar de-acum n-o să-l mai fac deloc, niciodată. N-am mai rezistat. Ar fi fost un clișeu să-l facem zece ani, dar… Bani-nema. Am ajuns să cerșim pe la primării. Ne-au zis că au alte evenimente – cinci sute de ani de când nu știu ce. Erau evenimente cu călușari. Banii mergeau la călușari. Asta e.

Are nevoie Bucureștiul de un astfel de festival? Cerere exista?
Eu cred că dacă ar fi făcut cu fonduri ca lumea, și să rămână și apolitic, da. Dacă e făcut pe bune, eu cred că ar avea succes.

FILIT e un exemplu că se poate.
Acolo se implică foarte mult autoritățile. Nici el nu e total apolitic, să nu uităm treaba asta. Nu vorbesc de rău FILIT-ul, nu mă înțelege greșit.

Cert e că l-ai avut și a murit. Prezinți regret?
Nu, în niciun caz. Am învățat multe chestii. Am cunoscut oameni mișto. Ediția cu Will Self și Jonathan Coe a fost memorabilă. Au venit scriitori din Brazilia, de la capătul pământului cum ar veni…

BAS E TRADUS ÎN RUSĂ. ȘI ÎN ALBANEZĂ

Dumneata ești tradus?
Am niște poezii traduse în rusă.

În rusă? Ți le-a tradus Vasile Ernu?
(râde) Nu, nu, nu. Soția lui Dumitru Crudu.

Doamna Crudu.
Ea. Mai am și o povestire tradusă în albaneză, într-o revistă.

Ești în rusă și albaneză. Nu penetrezi vestul?
Asta deja nu mai ține de mine. Deja aici își face treaba destinul, și editura care merge înspre târgurile de carte, își prezintă noutățile și de acolo – Doamne ajută!

Ți s-a epuizat primul tiraj la Copilăria lui Kaspar Hauser?
Am avut un prim tiraj micuț care s-a epuizat într-o săptămână după târgul de carte și am mai avut un al doilea tiraj, la fel de micuț, în care sunt acum.

Câți cititori ai avut?
O mie-două. Pare puțin, nu? Dar nici eu nu mă consider încă în apogeul creației. Abia acum scriu mai aplicat. Cred că dacă scrii zilnic o oră trebuie să fii handicapat să nu scrii mai bine.

Dar asta nu înseamnă că o să fii citit.
Dar nici nu vreau să spun că nu vreau să fiu citit. Vreau să fiu citit.

Care sunt scriitorii dumitale preferați? Faulkner?
Care mi-a mâncat ficații, când l-am tradus.

Sabato?
Mare de tot. James Joyce îmi mai place mult.

Și dintre cei vii?
Păi, ăștia nu-s vii? (
râde). David Grossman, Ian McEwan… Nu ratez nimic din ce scoate Ian McEwan. E așa de deștept și de talentat… Are o seriozitate care nouă, românilor, ne lipsește.

BAS PREGĂTEȘTE UN ROMAN DESPRE UN MILIȚIAN. ACȚIUNEA ARE LOC ÎN 1989

Ce ți-ai cumpărat dumneata din drepturile de autor de-a lungul vieții?
Din 300 de volume de poezie vândute? (
râde). Ce puteam să-mi iau? Acum, mi-aș lua discuri. Am redescoperit, de curând, muzica. Discuri, discuri, discuri! Manie compulsivă. Trebuie să strângem obiecte.

Le lași copiilor?
Băiatul are nouă ani, fata are șase, e mică. Băiatul nu citește decât obligat. Eu îi dau ceva, și el citește. Dar, mă rog, dacă îl vede pe taică-su că atâta face… ar trebui ori să urască obiceiul, ori să îl iubească. Îi place să citească, de fapt, dar se gândește tot timpul la altceva, la PlayStation. E mult mai ușor să iei un pistol și să îi căpăcești pe toți. Din fericire, eu primul calculator l-am primit în clasa a XI-a, când era deja format gustul pentru literatură. Ajungeam acasă, mă băgam în pat și citeam. Dar am avut și eu perioadele mele de obsedat cu jocurile.

Să tragem o cortină de fier peste dialogul nostru. O concluzie?
Să lăsăm o operă deschisă și să trecem spre persoana a III-a. Vreau să scriu un roman despre un inspector de Miliție. Acțiunea se petrece în 1989, cu puțin înainte de Revoluție, și pleacă de la un caz de necrofilie, real. Acum, citesc memorii de milițieni, pentru limbaj. Limbajul este genial, sunt agramați, dar folosesc și un limbaj foarte pompos în același timp.

De ce scriem noi cărți, BAS?
Pentru că altfel nu putem. Sunt oameni care nu pot să trăiască fără să-și cumpere o vilă, sau să-și pună gresie nouă, ca să coborâm un pic nivelul. Noi, cei care scriem, nu putem să nu scriem. Scriem pentru că scrisul este viața noastră. Nevastă-mea (n.r. – managerul cultural Oana Boca-Stănescu) a fost într-o sâmbătă la grădiniță, la o ședință cu părinții, și eu nu m-am dus. Se împrietenise ea cu niște părinți pe acolo. Și o femeie a întrebat-o: dar soțul, nu vine? Și nevastă-mea i-a spus, cu admirație: sâmbăta, bărbatul meu stă acasă și citește. La care aia îi zice: eu nu i-aș permite așa ceva!

Noi, cei care scriem, nu putem să nu scriem. Scriem pentru că scrisul este viața noastră.
(Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor)



24
/06
/18

Teatrul Evreiesc de Stat  prezintă miercuri, 27 iunie, de la ora 19.00, spectacolul de lieduri și poezie „Glasuri evreiești în poezia lumii“, pe versuri de Benjamin Fondane, Nina Cassian, Magda Isanos, Charles-Pierre Baudelaire și Paul Celan, în lectura actorilor TES -  Maia Morgenstern, Darius Daradici, Viorica Bantaș și Mircea Dragoman.

15
/06
/18

"Fotbalul este popular deoarece prostia este populară" - Jorge Luis Borges (24 august 1899 - 14 iunie 1986). O falsă legendă spune că Borges, unul dintre cei mai importanti scriitori ai secolului al XX-lea, era fan al lui echipei Newell. Desigur, împreună cu bunul său prieten Adolfo Bioy Casares, a format un redutabil cuplu literar care a scris despre sportul rege...

12
/06
/18

Cartea „Pădurea întunecată”, scrisă de Nicole Krauss, a fost publicată la Editura Humanitas Fiction în anul 2018 (traducere din limba engleză și note de Luana Schidu).

08
/06
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Roma antică a rămas mereu tributară culturii grecești. Opera lui Seneca, născut cu cinci ani înainte de era noastră, o dovedește din plin. Născut la Cordoba (Spania) într-o familie din nobilimea provincială (tatăl său scrisese un prețios tratat de oratorie) și educat la Roma, el s-a dedicat în primul rând filosofiei, adoptând stilul de viață excesiv de sobru al stoicilor.

07
/06
/18

Ziarul Metropolis vă invită la duelul cărţilor. În fiecare lună, alegem două dintre cele mai importante volume recent apărute în România şi le punem la luptă faţă în faţă. Cel care va câştiga confruntarea va fi declarat cartea lunii...

05
/06
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT O matrice spirituală deosebită de a europenilor face ca lumea indiană, acel conglomerat unde se vorbesc 15 grupe de limbi, cu literatură și tradiții culturale proprii, să surprindă în permanență, să intereseze prin uimitoarea diversitate și în același timp prin coeziunea extraordinară.

04
/06
/18

METROPOLIS SPECIAL După ce a cucerit planeta cu „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii” (Polirom, 2017), istoricul israelian Yuval Noah Harari și-a îndreptat privirea spre ce va urma. „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului” (Polirom, 2018) este o incursiune în lumea imaginară a ceea ce ar putea fi.

01
/06
/18

“În primii ani de viață am locuit într-o cămăruță, împreună cu părinții mei, care abia se căsătoriseră, cu un an în urmă, erau niște oameni foarte tineri. Și în acea cameră de câțiva metri pătrați se desfășura toată viața noastră, toată viața familiei. Era ciment pe jos, era un pat în care dormeam toți trei. și pe marginea căruia, mama, ținându-mă în brațe, îmi citea. E prima mea amintire. (...)”, mărturisea Mircea Cărtărescu, într-un interviu pentru emisiunea DIGICULT. Născut într-o zi de 1 iunie, la fel ca și soția sa, scriitoarea Ioana Nicolaie, Mircea Cărtărescu împlinește, astăzi, 62 de ani.

30
/05
/18

METROPOLIS SPECIAL 7 destinații din romanele momentului – din New York până la Tōkyō, din Bogotá la Calcutta, din Tripoli până în Sicilia și de acolo la Ierusalim...

Page 1 of 8012345...102030...Last »