BAS: „70% din piața de carte e în București. E dramatic!”
https://www.ziarulmetropolis.ro/bas-70-din-piata-de-carte-e-in-bucuresti-e-dramatic/

Bogdan-Alexandru Stănescu (BAS) coordonează colecţia „Biblioteca Polirom”. BAS (39 de ani) este poet şi, din acest an, romancier. Cartea sa „Copilăria lui Kaspar Hauser” a fost primită cu entuziasm, primind elogii peste elogii. Ne-am întâlnit să stăm un pic de vorbă despre cărţi, nu neapărat ale noastre. A reieşit că situaţia nu e deloc roz. Iată.

Un articol de Andrei Crăciun|21 Iulie 2017

BAS, Cum e cu piața de carte din România?
A apărut astăzi (n.r. – la începutul lunii iulie) o știre în Publishers Weekly, în care se spune că gigantul Pearson și-a vândut 22% dintre acțiunile pe care le deținea la Penguin Random House în schimbul a 3.5 miliarde de dolari. Piața noastră de carte are toată șaizeci de milioane de dolari.

Asta explică multe.
Cam da. Se mai poate face ceva peste douăzeci de ani dacă începem să clădim ceva în învățământ. Nu să ne batem joc de el numind șaizeci de miniștri în zece ani.

Și probabil că piața de carte există în câteva orașe, iar în rest nu e nimic.
București, Iași, Cluj, Timișoara, vag Constanța și Brașov. Atât. 70% din piața de carte e în București, și asta zice tot. E dramatic! Am fost la Arad, la festivalul Discuția secretă. Acolo există o librărie – Corina. Nu mai există alte librării pentru că nu există cerere. Sunt orașe mari fără nicio librărie.

Sunt județe fără librării.
Bine-cunoscutul județ Teleorman, sigur că da. Nu cred că librăriile ne dor acum cel mai tare. Totul pleacă din copilărie. Manualele sunt jalnice. Nici cu manualele digitale nu le-a ieșit. Dacă nu citești în copilărie, nu mai citești niciodată.

Dumneata ai făcut și un festival de literatură.
Nouă ani l-am făcut, dar de-acum n-o să-l mai fac deloc, niciodată. N-am mai rezistat. Ar fi fost un clișeu să-l facem zece ani, dar… Bani-nema. Am ajuns să cerșim pe la primării. Ne-au zis că au alte evenimente – cinci sute de ani de când nu știu ce. Erau evenimente cu călușari. Banii mergeau la călușari. Asta e.

Are nevoie Bucureștiul de un astfel de festival? Cerere exista?
Eu cred că dacă ar fi făcut cu fonduri ca lumea, și să rămână și apolitic, da. Dacă e făcut pe bune, eu cred că ar avea succes.

FILIT e un exemplu că se poate.
Acolo se implică foarte mult autoritățile. Nici el nu e total apolitic, să nu uităm treaba asta. Nu vorbesc de rău FILIT-ul, nu mă înțelege greșit.

Cert e că l-ai avut și a murit. Prezinți regret?
Nu, în niciun caz. Am învățat multe chestii. Am cunoscut oameni mișto. Ediția cu Will Self și Jonathan Coe a fost memorabilă. Au venit scriitori din Brazilia, de la capătul pământului cum ar veni…

BAS E TRADUS ÎN RUSĂ. ȘI ÎN ALBANEZĂ

Dumneata ești tradus?
Am niște poezii traduse în rusă.

În rusă? Ți le-a tradus Vasile Ernu?
(râde) Nu, nu, nu. Soția lui Dumitru Crudu.

Doamna Crudu.
Ea. Mai am și o povestire tradusă în albaneză, într-o revistă.

Ești în rusă și albaneză. Nu penetrezi vestul?
Asta deja nu mai ține de mine. Deja aici își face treaba destinul, și editura care merge înspre târgurile de carte, își prezintă noutățile și de acolo – Doamne ajută!

Ți s-a epuizat primul tiraj la Copilăria lui Kaspar Hauser?
Am avut un prim tiraj micuț care s-a epuizat într-o săptămână după târgul de carte și am mai avut un al doilea tiraj, la fel de micuț, în care sunt acum.

Câți cititori ai avut?
O mie-două. Pare puțin, nu? Dar nici eu nu mă consider încă în apogeul creației. Abia acum scriu mai aplicat. Cred că dacă scrii zilnic o oră trebuie să fii handicapat să nu scrii mai bine.

Dar asta nu înseamnă că o să fii citit.
Dar nici nu vreau să spun că nu vreau să fiu citit. Vreau să fiu citit.

Care sunt scriitorii dumitale preferați? Faulkner?
Care mi-a mâncat ficații, când l-am tradus.

Sabato?
Mare de tot. James Joyce îmi mai place mult.

Și dintre cei vii?
Păi, ăștia nu-s vii? (
râde). David Grossman, Ian McEwan… Nu ratez nimic din ce scoate Ian McEwan. E așa de deștept și de talentat… Are o seriozitate care nouă, românilor, ne lipsește.

BAS PREGĂTEȘTE UN ROMAN DESPRE UN MILIȚIAN. ACȚIUNEA ARE LOC ÎN 1989

Ce ți-ai cumpărat dumneata din drepturile de autor de-a lungul vieții?
Din 300 de volume de poezie vândute? (
râde). Ce puteam să-mi iau? Acum, mi-aș lua discuri. Am redescoperit, de curând, muzica. Discuri, discuri, discuri! Manie compulsivă. Trebuie să strângem obiecte.

Le lași copiilor?
Băiatul are nouă ani, fata are șase, e mică. Băiatul nu citește decât obligat. Eu îi dau ceva, și el citește. Dar, mă rog, dacă îl vede pe taică-su că atâta face… ar trebui ori să urască obiceiul, ori să îl iubească. Îi place să citească, de fapt, dar se gândește tot timpul la altceva, la PlayStation. E mult mai ușor să iei un pistol și să îi căpăcești pe toți. Din fericire, eu primul calculator l-am primit în clasa a XI-a, când era deja format gustul pentru literatură. Ajungeam acasă, mă băgam în pat și citeam. Dar am avut și eu perioadele mele de obsedat cu jocurile.

Să tragem o cortină de fier peste dialogul nostru. O concluzie?
Să lăsăm o operă deschisă și să trecem spre persoana a III-a. Vreau să scriu un roman despre un inspector de Miliție. Acțiunea se petrece în 1989, cu puțin înainte de Revoluție, și pleacă de la un caz de necrofilie, real. Acum, citesc memorii de milițieni, pentru limbaj. Limbajul este genial, sunt agramați, dar folosesc și un limbaj foarte pompos în același timp.

De ce scriem noi cărți, BAS?
Pentru că altfel nu putem. Sunt oameni care nu pot să trăiască fără să-și cumpere o vilă, sau să-și pună gresie nouă, ca să coborâm un pic nivelul. Noi, cei care scriem, nu putem să nu scriem. Scriem pentru că scrisul este viața noastră. Nevastă-mea (n.r. – managerul cultural Oana Boca-Stănescu) a fost într-o sâmbătă la grădiniță, la o ședință cu părinții, și eu nu m-am dus. Se împrietenise ea cu niște părinți pe acolo. Și o femeie a întrebat-o: dar soțul, nu vine? Și nevastă-mea i-a spus, cu admirație: sâmbăta, bărbatul meu stă acasă și citește. La care aia îi zice: eu nu i-aș permite așa ceva!

Noi, cei care scriem, nu putem să nu scriem. Scriem pentru că scrisul este viața noastră.
(Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor)



09
/12
/17

O poveste despre înstrăinare și pierderea rădăcinilor, o poveste despre un felul cum o carte a lui Gogol modifică destine, un nou roman semnat de celebra scriitoarea de origine indiană Jhumpa Lahiri, „Porecla”, a apărut în colecția Babel a Editurii Nemira.

04
/12
/17

Scriitorul american Christopher Bollen este marele câștigător din 2017 al Bad Sex in Fiction Award, un trofeu literar insolit, care recompensează cea mai proastă scenă de sex tipărită într-un roman publicat în anul în curs. Romancierul american a fost recompensat pentru volumul său "The Destroyers", ce conține un paragraf în care protagonistul își compară organele genitale cu "un triunghi de biliard"

30
/11
/17

La 99 de ani de la Marea Unire, vă propunem să ne întoarcem în timp, în acele zile ale lui 1918, când primul Război Mondial se sfârșea, așa cum le-a consemnat cea mai importantă femeie din istoria României – regina Maria, regina României Mari.

29
/11
/17

Astăzi, de la ora 17:00, la Colegiul Noua Europă (Bucureşti, Str. Plantelor, nr. 21) va avea loc o dezbatere pe marginea volumului semnat de istoricul religiilor Andrei Oişteanu, Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură, apărut în ediţie ilustrată, în seria de autor pe care editura Polirom i-a consacrat-o. Evenimentul va fi moderat de Andrei Pleşu. Intrarea este liberă.

27
/11
/17

Romanul „Ruta subterană”, traducere din limba engleză și note de Justina Bandol, a fost publicat la Editura Humanitas Ficton, în anul 2017. Romanul a fost distins cu Premiul Pulitzer în acest an.

23
/11
/17

Sâmbătă, 25 noiembrie, de la orele 13.30, Editura Humanitas lansează, în cadrul Gaudeamus 2017, romanul „Ruta Subterană”, de Colson Whitehead, distins cu Premiul Pulitzer 2017. La evenimentul găzduit de standul editurii vor participa Radu Paraschivescu, Cristian Pătrășconiu și Denisa Comănescu. Nu ratați, așadar, una dintre cele mai de succes cărți ale anului, din care am extras aici câteva fragmente.

22
/11
/17

Târgul de Carte Gaudeamus 2017 se află în plină desfășurare la Pavilionul Central de la Romexpo, până duminică, 26 noiembrie. Din sutele de cărți expuse – și unele reduse – am ales zece pe care merită să le luați acasă. Într-un peisaj editorial mai degrabă sărac, zece volume care vă vor face iarna mai frumoasă…

22
/11
/17

Cartea „Sub semnul lui Dylan” (traducere din limba spaniolă și note de Adina-Ioana T. Vladu) a fost publicată la Editura Allfa, în colecția „Pe Strada Ficțiunii”, în anul 2015.

22
/11
/17

Peste 1000 de titluri, 80 de cărți-eveniment, aproape 30 de lansări de carte și audiobook, sesiuni de autografe, întâlniri cu scriitori, istorici, editori, traducători, critici literari, politologi, fotografi și jurnaliști celebri

21
/11
/17

Institutul Cultural Român și Centrul Național al Cărții, în colaborare cu Ambasada României în Statele Unite Mexicane, organizează a doua participare consecutivă cu stand național la Târgul Internațional de Carte de la Guadalajara, Mexic (25 noiembrie – 3 decembrie). Anul acesta, literatura română va fi reprezentată de două voci proeminente ale prozei și poeziei: Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana.

17
/11
/17

SCRISORI CĂTRE CEI DIN CĂRȚI Pe urmele jurnalistei și spioanei americane Marguerite Harrison, pe când bolșevismul începea.

16
/11
/17

Cartea „Spionul care a ieșit din joc” (traducere din limba engleză de Michaela Tache) a fost publicată în acest an la Editura Rao (tot în 2017, romanul, publicat inițial în 1963, a fost ecranizat de BBC).

16
/11
/17

Grupul Librarium anunță deschiderea unei noi librării în București în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național I.L. Caragiale. Evenimentul de lansare va avea loc joi, 16 noiembrie, începând cu ora 18:00. Vor fi prezenti la eveniment Ion Caramitru, directorul Teatrului Național, scriitorii Marius Chivu și Alex Tocilescu și Laura Câlțea, blogger cultural.

12
/11
/17

Scriitorul Bogdan Suceavă se va întâlni în perioada 17-23 noiembrie cu cititorii din Bucureşti şi Cluj, cu prilejul apariţiei celui mai nou volum, „Istoria lacunelor. Despre manuscrise pierdute”, publicat recent la Editura Polirom, disponibil şi în format electronic.

Page 1 of 7212345...102030...Last »