Belluccienilor, opriţi timpul!
https://www.ziarulmetropolis.ro/belluccienilor-opriti-timpul/

Mă sună redactorul-şef al ziarului nostru să îmi pună în vedere că astăzi îndrăgita actriţă Monica Bellucci împlineşte frumoasa, deşi scandaloasa vârstă de cincizeci de ani. Îmi sugerează, nu-mi impune, să scriu ceva la obiect, nu o odă, dar, probabil, ceva să placă la toată lumea.

Un articol de Andrei Crăciun|30 septembrie 2014

Nu-l știam belluccian, cum îi cunosc pe mulți alți ziariști, inclusiv redactori-șefi, sau măcar adjuncți, oameni cu stare, cu funcție, cu nevastă, cu copil acasă, nicidecum ratați social și financiar, ca mine.

Belluccienii sunt o rasă aparte între bărbați, trebuie să admit. Aceștia iubesc îndeosebi ideea de Monică de altădată, de femeie frumoasă în sensul originar, de dinainte de delirul plasticienilor. Bellucci e o icoană (cum spun profanii consumeriști) a splendorii mediteraneene și nu pentru calitățile ei actoricești își fac atâția și atâția din domnia sa chip cioplit. Oameni în toată firea păcătuiesc biblic, în gând, zăpăciți de nurii, arareori expliciți, ai doamnei.

Fenomenul mi se pare semnificativ. Vă invit să nu îl bagatelizați, să nu îl frivolizați excesiv. Bellucci la cincizeci de ani! – asta nu e o știre, nu e o vârstă doar pentru frumoasa italiancă. E o vârstă mai ales pentru ceilalți, pentru cei care o iubesc, în ascuns. Ea va continua să fie splendidă, ca o nouă Sophie Lauren. Dar timpul trece și borna aceasta e incredibilă. Când s-a ajuns aici? Cum s-a ajuns aici?

Mai departe, important e alt aspect: viitorul. Belluccienii vor rămâne cantonați în tinerețea Monicăi, mi-e clar. Am citit cândva pe o plasmă spânzurată într-o stație de metrou bucureștean că primul său rol important a fost o scurtă apariție într-un film despre Dracula. Era începutul anilor `90. Așa o fi fost. Dar acestea toate sunt apuse (tempi passati!), căci orice vreme cunoaște un amurg. Viitorul însă?

Ce se va întâmpla de-acum? Căci formele generoase nu mai au căutare. Esteticul s-a clișeizat într-un periculos unisexualism. Iconic astăzi a ajuns hidosul de ieri. Revoluția aceasta esențial greșită mi se pare fundamentală, această dereglare a minții comune a contemporanilor noștri este îngrozitoare. De aceea, curgerea timpului în contra Monicăi Bellucci înseamnă de fapt curgerea timpului în contra noastră – a tuturor celor care găsim în normele noilor generații pur și simplu un atentat la cultura frumosului.

Astăzi se depășește un prag, poate încă nu vizibil, dar nu mai puțin existent. Cu apusul belluccienilor, poate chiar cu trecerea lor în neființă și apoi în uitare, intrăm tot mai decis, probabil definitiv, în epoca urâtului divinizat.

21
/11
/23

Ce începe clandestin și se termină cel puțin amuzant? O petrecere organizată de barmanul Klaus (Adrian Nicolae) la clubul în care lucrează, unde fratele lui, bodyguard (Cosmin „Micutzu” Nedelcu) e nevoit să dea o mână de ajutor, cu zâmbetul pe buze, e povestea filmului Klaus & Barroso.

17
/11
/23

„Un film care ne-a impresionat prin mizanscena sa, o relatare istorică lipsită de manierism care ne-a surprins, un film care ne-a făcut să plonjăm în haosul evenimentelor din 1989, odată cu fuga lui Ceaușescu. Un film în care agitația Revoluției nu e surprinsă doar în varii locuri din Sibiu, dar și în reacțiile și limbajul personajelor.”

16
/11
/23

Lanțul de cinematografe HAPPY CINEMA, prezent în București, Focșani, Alexandria, Buzău, Vaslui, Botoșani, Bacău și Bistrița, se extinde cu 4 cinematografe noi în țară (București și Slobozia) și unul în Republica Moldova, Chișinău. HAPPY CINEMA, brand cu capital 100% românesc, își consolidează poziția de top ca acoperire în țară.

14
/11
/23

"În lunile octombrie şi noiembrie am stat o lună la Timișoara ca bursier: am primit o bursă de creație Taifas în colaborare cu librăria La Două Bufnițe" - scriitorul Vasile Ernu îşi împărtăşeşte impresiile despre prima ediţie a unui nou festival timişorean.

14
/11
/23

Începând de vineri spectatorii sunt așteptați undeva în (v)estul sălbatic, în România anului 1944 când cel De-al Doilea Război Mondial se apropie de final. WARBOY spune povestea plină de emoție a unui adolescent care, încercând să salveze cei doi cai ai familiei, pornește într-o călătorie inițiatică, traversând peisajul sălbatic al Munților Apuseni.

14
/11
/23

Documentarul-portret „𝑫𝒆 𝒄𝒆 𝒎𝒂̆ 𝒄𝒉𝒆𝒂𝒎𝒂̆ 𝑵𝒐𝒓𝒂, 𝒄𝒂̂𝒏𝒅 𝒄𝒆𝒓𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒖 𝒆 𝒔𝒆𝒏𝒊𝒏” (regie: Carla-Maria Teaha), care o aduce în prim-plan pe una dintre cele mai iubite scriitoare din România, se vede, începând de astăzi, în cinematografele din România, distribuit de Bad Unicorn.

13
/11
/23

CRONICĂ DE FILM Aflată la debutul în regie, Carla Teaha propune “De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (2023), un documentar portret, plin de deferenţă, despre o scriitoare îndrăgită şi nonconformistă, Nora Iuga. Din 17 noiembrie, în cinematografe.

13
/11
/23

Bucharest Best Comedy Film Festival și-a ales filmul câștigător dintre cele 10 participante în competiție. Marele câștigător este o comedie venită direct din Peru pe marile ecrane din România. Surori vitrege a fost ales în unanimitate de către juriul festivalului, cucerind imediat și publicul participant la Gala de închidere, când a fost anunțat drept marele câștigător.