Bertha von Suttner, prima femeie care obținea Premiul Nobel pentru Pace
https://www.ziarulmetropolis.ro/bertha-von-suttner-prima-femeie-care-obtinea-premiul-nobel-pentru-pace/

Austriaca Bertha von Suttner s-a născut pe 9 iunie 1843, la Praga, şi a murit pe 21 iunie 1914, la Viena. Cunoscută atât ca o importantă pacifistă, cât şi ca prozatoare, aceasta devenea în 1905 prima femeie laureată a Premiului Nobel pentru Pace.

Un articol de Alina Vîlcan|25 august 2021

În 1889, Bertha von Suttner își publică romanul împotriva războiului, Jos armele!, în timp ce militează pentru pacifism și ideea de pace în întreaga lume. Și astfel, publicul a fost zguduit încă o dată de o lucrare de ficțiune.

Bertha von Suttner plecase să cunoască fața tristă a războiului din Rusia, unde conflictul dintre otomani și ruși continua să mocnească și după încheierea Războiului Crimeei.

Bertha von Suttner declara că războaiele erau „o nebunie a oamenilor”. Din cauza tacticii și a tehnologiei de război din ce în ce mai sofisticate, considera că oamenii trebuie să se gândească mai mult și să învețe cum să evite războiul. Cum acest lucru nu putea fi realizat decât de toate țările împreună, a fondat mai multe organizații de pace și a create rețele de susținători ai păcii în țară și în străinătate.

Pacifiștii au preluat ideea formulată de filosoful Immanuel Kant, care susținea necesitatea unei legi internaționale care putea declara orice atac asupra unei alte țări ca fiind nedrept. Desigur, un astfel de cadru legal internațional putea funcționa numai dacă era recunoscut de cât mai multe țări. Ca atare, pacifiștii au făcut presiuni asupra guvernelor pentru a putea constitui un tribunal internațional de arbitraj; cei care nu respectau normele internaționale erau judecați și sancționați de comunitatea mondială. Bertha von Suttner a contribuit la redactarea proiectului de lege internațional și i-a prezentat chiar ea propunerea împăratului austriac Franz Iosif I.

Bertha von Suttner a profitat din plin de faima ei tot mai mare, pentru a promova ideea păcii la nivel mondial. A călătorit în SUA, unde l-a cunoscut pe președintele Theodore Roosevelt. A sprijinit cu entuziasm mișcarea americană pentru pace, ale cărei rădăcini se aflau în lupta împotriva sclaviei, în mișcarea quakerilor și a altor comunități creștine.

Von Suttner a fost cea care i-a propus inventatorului suedez Alfred Nobel crearea Premiului Nobel pentru Pace. În 1905 a primit personal premiul – prima femeie care a avut această șansă.

Vă invităm să descoperiți și alte femei cu adevărat remarcabile prin intermediul volumului O ISTORIE A LUMII… CU FEMEILE ÎN PRIM-PLAN, de Kerstin Lücker și Ute Daenschel, recent apărut în limba română, la Editura Litera, din care am preluat aceste rânduri (p. 457-458).

Bertha von Suttner declara că războaiele erau „o nebunie a oamenilor”.

 

22
/02
/19

Douăsprezece episoade din viața scriitorului Romain Gary, surprinse de François-Henri Désérable în romanul-tribut „Un anume domn Piekielny” (Editura Humanitas Fiction).

11
/02
/19

De peste zece ani, Fundația Calea Victoriei oferă publicului o selecție mereu interesantă de cursuri și ateliere în domeniul artelor și științelor umanise și organizează numeroase evenimente culturale. Echipa Fundației a început anul acesta cu două evenimente având în centru pasiunea pentru muzica clasică și talentul dirijoral, dar și de povestitor, al dirijorului Tiberiu Soare: un concert extraordinar și relansarea a două volume despre muzica clasică.

05
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în țara noastră la 1508 dar setea de cunoaștere, de informare a strămoșilor noștri este o realitate confirmată de existența numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanț, și anume ”Alexăndria”.

04
/02
/19

Editura Vellant începe anul cu întrebări însemnate: ce înseamnă să fii bărbat în secolul XXI? „Evoluția bărbatului” este un text echilibrat care are forța să ne schimbe atitudinea față de bărbatul de azi. Cartea lui Grayson Perry contribuie semnificativ la o conversație necesară despre masculinitate.

03
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT. Între capodoperele literaturii române, "Țiganiada" lui Ion Budai Deleanu (1760-1820) ocupă un loc de excepție. Și explicația trebuie căutată nu numai în faptul că țiganii reprezintă o populație alogenă cu care conviețuim de peste 600 de ani, ci și pentru descrierea general umană pe care o conține.