Bilet de lup – expoziţie de fotografie la Dianei 4
https://www.ziarulmetropolis.ro/bilet-de-lup-expozitie-de-fotografie-la-dianei-4/

Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Asociaţia Stindard şi Televiziunea Română vă invită la vernisajul expoziţiei Bilet de lup.

Un articol de Andrada Văsii|14 decembrie 2013

Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Asociaţia Stindard şi Televiziunea Română vă invită la vernisajul expoziţiei Bilet de lup. 

Evenimentul va avea loc miercuri la Dianei 4, 18 decembrie 2013, începând cu orele 18:00.

Fotografiile au fost realizate de-a lungul a trei ani de prospecţii şi filmări în Siberia şi Republica Moldova pentru realizarea filmului documentar ,,Bilet de lup”.

Lucrările, realizate de Veaceslav Cebotari, Ionuţ Piţurescu, Augustin Bucur, Andrei Rădulescu, Mihai Ţucă, Cătălin Dobre şi Manuela Morar, prezintă drumul echipei de filmare prin peisajul de tranziţie al fostului URSS, în timp ce documentează în ,,portrete de familie” destinele foştilor deţinuţi politici care trăiesc în regiunea Kolyma – Ust-Nera – Susuman – Ust-Omchag – Yagodnoe – Magadan – o “zonă închisă” înainte de 1991, situată în Estul Extrem al Rusiei.

Bilet de lup

Fotografie din seria Bilet de lup

Faptele relatate încep în perioada instaurării regimului de teroare care a decis organizarea Moldovei ca Republică socialistă după anul 1940, când numeroşi români basarabeni cad victime denunţurilor şi sunt arestaţi de NKVD. Acuzaţi de activism antisovietic sau colaboraţionism cu armata română, aceştia sunt condamnaţi la detenţie în lagăre în condiţii severe şi trimişi dincolo de Cercul Polar, la minele de aur de pe Kolyma.

La eliberarea din lagăre, majoritatea deţinutilor nu s-au mai putut întoarce acasă. Biletul de Lup – viza din paşaportul fiecăruia – le interzicea să revină în ţara de origine sau să trăiască la mai puţin de 100 km de marile oraşe. În schimb, puteau să-şi intemeieze o familie şi să se stabileasca într-una din coloniile muncitoreşti ridicate în apropierea lagărelor. Călătoria echipei de filmare călăuzite de fostul deţinut politic Vasile Kovaliov reprezintă o incursiune prin istoria intimă a Kolymezilor şi pretextul pentru a descoperi “geografia” unei societăţi arestate pe locul fostelor lagăre sovietice din Siberia.

Filmul documentar ,,Bilet de lup” va avea premiera în prima parte a anului 2014.

Foto credit: Bilet de lup

26
/06
/20

În noaptea din 27 spre 28 iunie 1916 în casa lui din Bucureşti, de pe strada Mendeleev, Ștefan Luchian trăia ultimele clipe dintr-o lungă agonie. Pe şevalet, se afla ultima lui creaţie rămasă neterminată: un chip de femeie.

09
/06
/20

Sâmbătă, 13 iunie, de Ziua Porților Deschise, Fundația Calea Victoriei vine în vizită la tine! Și aduce în dar demo-uri gratuite la cele mai îndrăgite cursuri din program, reduceri care durează un weekend întreg, lectori simpatici și o mulțime de alți oameni care au aceleași pasiuni ca tine.

03
/06
/20

Muzeul Naţional Cotroceni vine în întâmpinarea publicului pasionat de artă şi istorie, reluând din data de 2 iunie 2020 şi activitatea expoziţională. Un proiect cultural valoros, expoziția „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”, este inclus de astăzi în circuitul de vizitare al muzeului.

29
/05
/20

Cu ocazia Centenarului Paul Celan, Primăria Muncipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Federal al Afacerilor Europene şi Internaţionale al Republicii Austria prin Forumul Cultural Austriac București și Facultatea de Litere din București, Secția Germanistică, au realizat expoziția CELAN 100 – Printre cuvinte/ Unter den Wörtern.

21
/05
/20

Eros Di Prima, arhitect și fondatorul Asociației Culturale Creative Spaces din Italia, ne vorbește despre importanța adaptării artei la schimbările actuale.

20
/05
/20

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreția orașului său capitală.