Biospeologia. O știință creată de un român – Emil Racoviță
https://www.ziarulmetropolis.ro/biospeologia-o-stiinta-creata-de-un-roman-emil-racovita/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Nicolae Iorga susţinea că cea mai strălucită pleiadă de specialişti români s-a format în deceniile ce au avut drept cumpănă începutul secolului XX. Emil Racoviţă (1868-1947) este un exemplu concludent în acest sens.

Un articol de Georgeta Filitti|11 iunie 2017

Licențiat în Drept la Paris (1889), urmează și științele naturii în același loc, specializându-se în zoologie și anatomie comparată la Sorbona și în stațiunea de biologie marină de la Banyuls sur Mer (ajunge cetățean de onoare al orașului, în 1920, după ce fusese aici vreme de 20 de ani director adjunct al laboratoarelor). A condus, tot în primele două decenii ale sec. XX, laboratorul de anatomie comparată de la Sorbona, apoi, după Marea Unire, s-a stabilit la Cluj ca profesor de biologie (până la moarte). A pus bazele primului institut de speologie din lume (cu două publicații prestigioase care au apărut între 1920 și 1941). A fost membru al Academiei Române (1920), apoi președinte al ei (1926-1929).

Emil Racoviță a cunoscut notorietatea europeană încă de timpuriu fiind ales doctor honoris causa al Universității din Lyon, președinte de onoare al societății zoologice a Franței, membru al Academiei de medicină din Paris și al Academiei regale belgiene. În 1937 a elaborat prima clasificare rațională a monumentelor naturii.

Ceea ce l-a consacrat în lumea savantă mondială a fost ansamblul de cercetări rezultate pe baza materialelor aduse cu expediția în Antarctica a vasului Belgica în 1897-1899. A fost vorba de o călătorie din Țara de Foc spre Antarctica, în condiții vitrege, cu temperaturi de minus 40 de grade și 13 luni cu nava prinsă între ghețuri și amenințată în fiecare clipă să fie sfărâmată. Dincolo de rapoartele științifice ce aveau să fie prețuite de specialiști, rămâne descrierea în sine a traiului cotidian pe vas, făcută cu acea expresivitate proprie povestitorilor moldoveni între care Emil Racoviță, iată, ocupă un loc de cinste.

După 10 ani de prelucrare a materialului cules, în 1907 a putut vorbi de o nouă știință: biospeologia, adică viața în grote. În cifre, probele au fost copleșitoare: 1200 specimene zoo, 400 botanice, 200 fotografii.  Le-a dăruit în întregime statului belgian, susținătorul expediției. Din studierea acestui material s-au publicat 60 de volume iar el personal a conferențiat pe marginea lui la Paris, Bruxelles, Anvers, București. Multe observații ale sale au constitui premiere mondiale (de pildă, comportamentul balenelor și al păsărilor polare). A botezat în Antarctica o insulă cu numele geografului român Grigore Cobâlcescu.

Calitatea de explorator s-a consolidat pentru E.R. prin cercetările efectuate în 1904 la Cueva del Drach (Peștera Dracului), în Majorca. Acolo, în lacul cu apă dulce, a descoperit cetaceul orb. Au urmat alte 1000 de peșteri, din Europa și Africa, vizitate între 1907 și 1947, despre a căror faună a publicat rapoarte substanțiale. Înainte de război a făcut cercetări în golful Lyon, Catalonia și insulele Baleare.

A stabilit o colaborare internațională prestigioasă, aducându-i la Cluj pe prof. fr. René Jeannel (devenit director al Institutului de Speologie din capitala Transilvaniei) și pe prof. elvețian Pierre Chapuis.

De numele lui E.R. se mai leagă un lucru memorabil: a făcut accesibile cercetările sale marelui public, în asemenea măsură încât un ziarist francez entuziasmat a scris: ”Când îi veți vedea numele pe o carte sau pe un afiș, nu ezitați, cumpărați cartea sau mergeți să-l ascultați!”

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

20
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Astăzi, când se discută în lumea întreagă soarta Europei ca un tot organic ori ca o aglomerare de state, e interesant să ni-l amintim pe George Ciorănescu (1918-1993), cel care la un moment dat spunea: „Poporul din care mă trag s-a pronunţat totdeauna pentru Europa. Poporul meu posedă deplina maturitate şi întreaga informaţie istoică şi politică pentru a sprijini crearea Europei unite, libere şi democratice”.

17
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE A fost o vreme când mulţime de români plini de har se şcoleau în străinătate şi foarte curând ajungeau, prin natura profesiei, să devină adevăraţi „cetăţeni ai lumii”. Doar că multora schimbările politice de după cel de-Al Doilea Război Mondial le-au frânt ori le-au modificat din temelii destinul. Unii au depăşit momentul desţărării şi au rămas în elita culturală internaţională.