Birdman. Jocuri metacinematografice
https://www.ziarulmetropolis.ro/birdman-jocuri-metacinematografice/

CRONICĂ DE FILM După siroposul „Babel” (2006) şi după melodrama destul de ieftină intitulată „Biutiful” (2010), „Birdman” este o neaşteptată schimbare de ton şi de stil pentru Alejandro Gonzalez Inarritu.

Un articol de Ionuţ Mareş|15 ianuarie 2015

Aflat într-un moment de criză, un actor care a fost în urmă cu peste 20 de ani vedetă de cinema pentru că a jucat rolul unui supererou, Birdman, personaj care încă îl bântuie și singurul pentru care pare a mai fi recunoscut încă pe stradă, vrea să revină în atenție.

Însă nu la Hollywood, ci pe Broadway, considerat locul artei înalte, spre deosebire de comercialul „uzinei de vise” californiene. Pentru asta montează și joacă într-o piesă după o proză a scriitorului american Raymond Carver, despre care spune că i-a influențat la un moment dat destinul.

Actorul, pe nume Riggan, este jucat de Michael Keaton, a cărui carieră pare să fi inspirat traseul personajului său. Supereroul Birdman este, evident, celebrul Batman pe care el l-a întruchipat în filmele lui Tim Burton de acum un sfert de secol.

Iar piesa cu care Riggan vrea să se relanseze, adaptată după povestirea „Despre ce vorbim când vorbim despre iubire”, ar fi, continuând jocul metatextual și metacinematografic propus de Inarritu și scenariștii săi, tocmai filmul pe care îl vedem. Și care i-a adus deja lui Michael Keaton numeroase premii, inclusiv Globul de Aur, și, din nou, recunoașterea publicului.

Acțiunea se derulează pe parcursul câtorva zile, de la ultimele pregătiri pentru piesă și până după premiera oficială, trecând prin câteva avanpremiere ratate, care dezvăluie tensiunile profesionale și personale dintre personaje.

Riggan are probleme cu iubita sa Laura (Andrea Riseborough), de asemenea actriță în piesă, și cu fiica-asistentă Sam (Emma Stone), fiind presat de producător (Zach Galifianakis) și nevoit să comunice cu ceilalți doi actori, cuplu în afara scenei – labila emoțional Lesley (Naomi Watts) și imprevizibilul și dificilul Mike (Edward Norton), adeptul fanatic și întârziat al celebrei metode de interpretare realiste consacrate de școala Actors Studio. În plus, se teme de ce ar putea scrie influentul critic de la New York Times (Lindsay Duncan), iar vocea interioară a conștiinței, un fel de demon al trecutului, nu-i dă pace.

Din această perspectivă, Inarritu nu se dezice și, la fel ca în „Biutiful”, pune pe umerii protagonistului său cât mai multe (prea multe?) poveri deodată, venite din toate direcțiile, cu pericolul de a nu implica spectatorul până la capăt.

Tot ca într-o piesă de teatru, settingul este unul minimalist – întreaga tărășenie se desfășoară în clădirea teatrului sau, în câteva ocazii scurte, în jurul ei (pe strada din apropiere ori într-un bar învecinat), iar camera de filmat (director de imagine este Emmanuel Lubezki) urmărește îndeaproape și neîncetat personajele în interacțiunile lor.

„Birdman” este construit astfel încât să dea senzația că nu a „suferit” de pe urma niciunei tăieturi de montaj, ceea ce, împreună cu mișcarea aproape neîntreruptă a camerei, îi conferă o fluiditate în acord cu frământarea permamentă a (anti)eroului și a celor din jurul său, amplificată și de coloana sonoră compusă din muzică de tobe ce induce un sentiment de neliniște (o coloană sonoră ce ar sta la fel de bine și într-un film de P.T. Anderson).

Este încă un film din tradiționala serie a producțiilor despre lumea spectacolului (văzută prin binomul simplist artă vs. comercial). Și chiar dacă, tematic, nu ocolește unele convenții, „Birdman” își asumă destule riscuri formale (pentru un film al marilor studiouri), inclusiv momente spectaculoase de suprarealism și exersarea farsei.

În esență, „Birdman” este un film despre presiunea celebrității (sau a pierderii ei), iar Inarritu încearcă să chestioneze relevanța oricărui act artistic, nu fără o doză consistentă de autocomplezență și autoreferențialitate (presupus camuflată).

„Birdman”, cu titlul în română „Omul Pasăre sau Virtutea nesperată a ignoranţei”, este distribuit în România de Odeon Cineplex și poate fi văzut în cinematografe din 16 ianuarie.

INFO

Birdman (USA, 2014)

Regia: Alejandro González Iñárritu

Cu: Michael Keaton, Zach Galifianakis, Edward Norton

Rating: ●●●●○

Foto din Birdman – captură film

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.