„Border”. Urâta și Bestia ★★★★
https://www.ziarulmetropolis.ro/border-urata-si-bestia-%e2%98%85%e2%98%85%e2%98%85%e2%98%85/

CRONICĂ DE FILM Ales în 2018 cel mai bun film în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, „Border” („La graniţă”), al doilea lungmetraj, extrem de inventiv, al regizorului iraniano-suedez Ali Abbasi, aduce fantasticul în cel mai banal cotidian şi vorbeşte despre alteritate într-un mod surprinzător şi profund original.

Un articol de Ionuţ Mareş|22 ianuarie 2019

Tina (Eva Melander) lucrează la poliția de frontieră, unde supraveghează trecătorii în vama unui port. Însă ea este o femeie specială, lucru pe care îl aflăm destul de repede: are un chip diform, aparent rezultat al unei anomalii.

Mai mult, are un simț al mirosului exacerbat. Poate mirosi la oameni stări precum teama, furia, neliniștea sau chiar diferite vicii, fapt ce permite identificarea celor care au încălcat legea în diverse feluri dar țin acest lucru ascuns.

Suntem în Suedia, iar o astfel de calitate teribil de neobișnuită, din zona fantasticului, precum și aspectul său în contrast uriaș cu standardele de frumusețe nu doar că nu o fac pe Tina un outsider, dar o ajută în slujba sa.

În plus, protagonista sprijină poliția în anchete pentru găsirea pedofililor – același simț animalic al mirosului o ajută să depisteze murdăria interioară a unor astfel de oameni.

Așa că Tina este integrată în societate – aproape nimeni nu pare să o privească ciudat, ca pe un monstru.

Pentru scenariu, pe care l-a scris împreună cu Isabella Eklöf și John Ajvide Lindqvist, Ali Abbasi, cineast plecat din Iran dar cu studii în Suedia și Danemarca, țări adoptive unde își realizează filmele, pornește de la o povestire a celui din urmă.

Extrem de ofertant este felul în care Ali Abbasi tratează vizual această poveste: fantasticul, în prima parte mai ales, se contopește în cel mai obișnuit cotidian, așa că cel mai la îndemână este să se vorbească despre un realism fantastic.

Aptitudinile Tinei par un lucru banal. Sau cel puțin așa sunt percepute de ceilalți și puse în scenă prin regie. Tina merge cu mașina la serviciu, își face treaba, se duce la cumpărături, seara se întoarce acasă, iar uneori își vizitează tatăl la un azil.

Însă femeia are și o latură pe care o ține ascunsă de restul – ea locuiește într-o casă relativ izolată, împreună cu un bărbat pasionat de câinii de rasă, iar în momentele de singurătate îi place să se plimbe prin pădurea din jurul locuinței, unde pare să se simtă foarte bine și unde se apropie de animale datorită simțurilor lor aparent comune – în special o vulpe și un elan.

Dar nici aceste evadări nu sunt expuse ca o excentricitate. Asta și pentru că stilistica propusă de Ali Abbasi este una realistă, care evită senzaționalismul. Iar apropierea permanentă a camerei de protagonistă ne pune, ca spectatori, în perspectiva acesteia și ne familiarizează într-atât de mult cu ea, încât suntem absorbiți de lumea ei interioară foarte specială, de trăirile și simțurile ei. Prin urmare, sentimentul alterității aproape dispare.

Însă fără ca asta să ducă la o empatie tâmpă – Tina are totuși ceva perturbator.

De altfel, miza lui Ali Abbasi nu este să discute dacă și cum se integrează Tina – așa cum arată prima parte a filmului, acesta se dovedește un lucru deja clarificat.

Odată ce apare în peisaj misteriosul Vore (Eero Milonoff), un bărbat cu un chip cel puțin la fel de diform (inspirat din neanderthalieni) și de care Tina se simte atrasă, motiv pentru care îl aduce aproape de ea, într-o anexă a locuinței sale, fantasticul devine ceva mai pronunțat.

Asta și pentru că bărbatul, care ascunde mai multe secrete, îi deșteaptă simțurile Tinei, inclusiv pe cel sexual, până atunci reprimat, și îi deschide ochii asupra originilor lor de ființe aparte – troli.

Trimiterea este, bineînțeles, la mitologia scandinavă, pe care Ali Abbasi, pornind de la sursa literară, o aduce spectaculos la viață. Și chestionează în ce măsură societatea suedeză modernă mai este receptivă la o astfel de vitalitate frustă pe care secolele de modernitate au ascuns-0.

De aici, narațiunea este ceva mai convențională – legătura dintre Tina și Vore urmează traseul oricărei relații de iubire din filme, de la primele impulsuri la dezamăgirile ulterioare.

Iar miza ajunge să fie lupta care se dă în interiorul Tinei între reflexele umane dobândite, inclusiv nevoia de a face bine, și descoperirea adevăratei identități de creatură bizară, în care periculosul Vore vrea să răspândească și dorința de răzbunare pe oameni. O răzbunare determinată aparent de persecuțiile la care ar fi supuși ultimii supraviețuitori ai acestui grup diferit – trimiterea este, indirect, la populația indigenă sami, colonizată și persecutată în Suedia.

Chiar și așa, felul în care mizanscenează Ali Abbasi această a doua parte are ceva profund original și surprinzător, care nu doar că scoate filmul din banalitate, dar îl face fascinant în exotismul său. Odată cu „Border”, tânărul cineast devine, așa cum notează și revista Cahiers du Cinema, „unul dintre cei mai originali și promițători autori ai cinema-ului fantastic contemporan”.

„Border” a fost prezentat în cadrul evenimentelor  Les Films de Cannes à Bucarest și Oscar Weekend,  iar din 21 iunie va ajunge și în cinematografe, fiind distribuit de Voodoo Films.   



24
/09
/14

Jurnaliști puși în situații extreme, soldați reîntorși din Afghanistan, efectul misiunii NASA pe Lună asupra unei comunități de provincie, un fost cercetător devenit gangster, femei la putere versus bărbații la îndeletniciri domestice, un profesor de engleză pornit în căutarea lui John Lennon sunt doar câteva dintre personajele celei mai importante secțiuni, Competiția Internațională, a celei de-a VI-a ediții a Comedy Cluj.

24
/09
/14

Planşa, Productia independenta DaKINO Production si DIUD Film, surprinde o poveste de iubire autentică, trăită în cel mai uman mod cu putinţă, de îndragostiţii pasionaţi de scrimă.”Planşa” a surprins publicul cu o redare unică a artei de a face scrima, un sport al minţii şi al trupului, al controlului şi al anticipării exacte a intenţiilor adversarului.

22
/09
/14

Premiul Publicului celei de-a noua ediţii Anim’est (3 şi 12 octombrie) îi va reveni unuia dintre cele 37 de scurtmetraje de animaţie proiectate în cadrul secţiunii speciale Animash - în afara categoriilor competiţionale ale festivalului - o serie de filme de animaţie selectate ţi premiate la festivaluri internaţionale de renume.

22
/09
/14

“Hector în căutarea fericirii”, în regia lui Peter Chelsom, va deschide cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj (10-19 Octombrie). Evenimentul va avea loc vineri, 10 octombrie, de la ora 19:00 când la Cinema Florin Piersic, psihiatrul londonez Hector va da startul distracției și filmelor bune.

22
/09
/14

Proiectul "Fotografie în versuri și muzică" înseamnă ilustrarea unei poezii atât prin imagini, cât și prin pasaje muzicale originale, care să reflecte tema creației literare atât vizual, cât și auditiv.

21
/09
/14

Ţara s-a umplut de festivaluri de film şi de proiecţii în spaţii „alternative”. Dacă locuieşti în Bucureşti, primăvara şi toamna ai la dispoziţie aproape săptămânal câte un festival, o retrospectivă sau un ciclu de filme. Oferta este uneori copleşitoare. Şi ce e rău în asta?

19
/09
/14

Începând cu primul weekend din octombrie, Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est deschide, la cea de-a noua ediţie, împreună cu cei de la Calup, porţile unei noi locaţii-gazdă: o frumoasă casă istorică ridicată în anii’40 la numărul 46, pe strada Jean Louis Calderon, devine Re:Animation Hub.

18
/09
/14

În avanpremiera celei de-a șasea ediții a “Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj”, bucureștenii sunt așteptați la o proiecție specială, duminică, 28 septembrie de la ora 22:00 în Club Control.

18
/09
/14

“România face documentar” exprimă simplu și concis dorința de a educa prin intermediul cinematografiei, folosindu-se de ideea de unitate întru cultură prin mijloace artistice. Documentarul aduce povești reale din viață, nemodificate și spuse întru totul așa cum sunt. De aceea, poveștile filmate despre români, aparținând unor români participanți la festival, demonstrează că România poate și face documentar.

18
/09
/14

Doi dintre cei mai apreciați actori ai momentului în teatrul românesc, Ofelia Popii și Sorin Leoveanu, se întâlnesc pentru prima dată într-o producție – nu una de teatru, ci una de film: „Q.E.D.”, în regia lui Andrei Gruzsniczki. Filmul intră în cinematografe din 10 octombrie, după ce a circulat prin marile festivaluri și a adunat câteva premii importante.

18
/09
/14

În perioada 16 octombrie – 4 decembrie, poți afla mai multe despre mecanismele din spatele industriei de cinema și poți să înveți să scrii informat și competent despre ele. Asociația Culturală Control N lansează un nou atelier, de data aceasta dedicat jurnalismului de film.