Box cu Hemingway, Mayweather și Pacquiao! / MECIUL SECOLULUI
https://www.ziarulmetropolis.ro/box-cu-hemingway-mayweather-si-pacquiao-meciul-secolului/

Fiecare secol are meciurile lui. Uneori sunt de box. A 21-a sută de ani de la Hristos încoace are parte la sfârşitul acestei săptămâni de partida ei de box.

Un articol de Dan Nicolaie (Dedes)|30 aprilie 2015

Floyd Mayweather (SUA) şi Manny Pacquiao (Filipine), doi semimijlocii, iuți ca niște țipari care lansează șocuri electrice din mănuși, se vor înfrunta pe un ring care ar putea fi construit din pachetele de bani (să tot fie 300.000.000 de dolari) pe care le vor primi  la finalul întâlnirii.

Nu ne lansăm în considerații tehnice legate de șansele unuia sau altuia, pe lumea aceasta sunt destui indivizi care au luat suficient de mulți pumni în cap ca să poată să-și dea competent cu părerea pe acest subiect. Totuși trebuie să facem o remarcă, în secolul XX, care a avut cel puțin NxM ”meciuri ale secolului”, pugiliștii vedetă erau ceva mai grei iar premiile ceva mai ușoare.

În veacul în care mulți dintre noi ne-am născut, marile confruntări pugilistice erau la categoriile ”grea” și ”supergrea”, străbunicii amatori de box încă mai povestesc nepoților de meciurile: Jack Dempsey – Luis Firpo, Joe Louis – Max Schmeling, Rocky Marciano – Joe Walcott, Joe Frazier – Muhammad Ali, Muhammad Ali – George Foreman, Buster Douglas – Mike Tyson, Lennox Lewis – Evander Holyfield.

Însă, în zorii secolului XXI au apărut doi plăvani din Ucraina, frații Klitschko, care între o candidatură la primăria Kievului, un Maidan sau o discuție geo-politică alături de doamna Merkel, și-au zdrobit inestetic toți adversarii, punând la podea și interesul publicului pentru categoria supergrea.

Când boxul bâjbâia după modele, din spuma cartierelor mărginașe, ca să nu spunem marginale, au apărut Mayweather  și Pacquiao, care au reinventat boxul spectacol,  bazat mai puțin pe forță dar mai mult pe viteză. Celor doi le-au făcut destui portrete la comandă, reușind să creeze imaginile ideale pentru o astfel de confruntare, băiatul rău, americanul care se învelește cu pături groase de dolari, păcătos până în vîrful unghiilor, și filipinezul familist, care după ce a trecut prin ”valea plângerii” a descoperit vestea cea bună a Evangheliei, așa că nu vom insista pe descrierea lor, mai ales când putem face apel la un maestru al literelor.

Cu câteva zeci de ani înainte de nașterea celor doi eroi ai dimineții de duminică, în 1926, Ernest Hemingway, mare iubitor de box, reușea să-i portretizeze într-un singur personaj pe amândoi, în prima pagină a romanului Fiesta.

Robert Cohn fusese cândva campion de box, la categoria mijlocie, al Universităţii Princeton. Să nu vă închipuiţi că un asemenea  titlu  câştigat  la  box  mă  impresionează  în  mod deosebit,  dar  pentru  Cohn  însemna  foarte  mult.  Nu prea  îi păsa  lui  de  box,  ba  în realitate  chiar  nici  nu  putea  să-l sufere, însă îl învăţase cu mult chin şi într-adevăr temeinic pentru a contracara complexul de inferioritate şi timiditatea pricinuite de faptul că la Princeton toţi îi aduceau aminte că e evreu.

Ernest Miller Hemingway (21 iulie 1899 – 2 iulie 1961)

Ernest Miller Hemingway (21 iulie 1899 – 2 iulie 1961)

Gândul că ar fi în stare să trântească la pământ pe oricine l-ar fi jignit reprezenta un anumit suport moral, deşi fiind foarte timid şi totdeauna îndatoritor, niciodată nu se bătea în afara sălii de sport. A fost cel mai strălucit elev al lui Spider Kelly. După obiceiul său, Spider Kelly îi învăţa pe toţi tinerii   ce-i  erau  elevi  să  boxeze  ca  la  categoria  pană, indiferent dacă ar fi cântărit o sută cinci sau două sute cinci funturi. Dar se părea că lui Cohn metoda i se potriveşte.

Era într-adevăr  foarte  iute  în  mişcări.  Se  dovedise  atât  de înzestrat,  încât  Spider  i-a alcătuit numaidecât un program supraîncărcat, făcându-l să umble întruna cu nasul zdrobit. Lucrul acesta a sporit aversiunea lui Cohn faţă de box, dar în acelaşi timp i-a oferit o satisfacţie oarecum ciudată, şi nu încape nicio îndoială că i-a corectat forma nasului.  – Ernest Hemingway, Fiesta

Cei care se grăbesc să pună etichete, să nu facă acest lucru cu boxul, pugilismul nu este doar despre pumni, sânge și pomeți zdrobiți. Despre ce este cu adevărat? Răspunsul este prea lung pentru acest colț de rubrică, dar vă dau un început: cândva i se spunea ”nobila artă”!

Foto: Hemingway, Mayweather și Pacquiao – wikipedia

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.

19
/12
/22

În cartea sa „Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra”, jurnalistul Johann Hari a adunat experiență din 50.000 de kilometri parcurși pentru a sta de vorbă cu nu mai puțin de 250 de experți care studiază consecințele pierderii atenției și concentrării, ea a declarat că, potrivit studiilor sale, acum „suntem mai predispuși să scanăm și să trecem cu ușurință mai departe atunci când citim pe ecrane – ne trecem privirea rapid peste informații pentru a extrage ce avem nevoie".

18
/12
/22

Ziarul Metropolis vă oferă un fragment din romanul „Lecții de chimie” de Bonnie Garmus, apărut recent și în limba română, la Editura Nemira. Bestseller The New York Times, cartea a fost nominalizată pentru Waterstones Debut Fiction Prize și este în curs de ecranizare ca serial Apple TV, cu Brie Larson în rolul principal.