Box cu Hemingway, Mayweather și Pacquiao! / MECIUL SECOLULUI
https://www.ziarulmetropolis.ro/box-cu-hemingway-mayweather-si-pacquiao-meciul-secolului/

Fiecare secol are meciurile lui. Uneori sunt de box. A 21-a sută de ani de la Hristos încoace are parte la sfârşitul acestei săptămâni de partida ei de box.

Un articol de Dan Nicolaie (Dedes)|30 aprilie 2015

Floyd Mayweather (SUA) şi Manny Pacquiao (Filipine), doi semimijlocii, iuți ca niște țipari care lansează șocuri electrice din mănuși, se vor înfrunta pe un ring care ar putea fi construit din pachetele de bani (să tot fie 300.000.000 de dolari) pe care le vor primi  la finalul întâlnirii.

Nu ne lansăm în considerații tehnice legate de șansele unuia sau altuia, pe lumea aceasta sunt destui indivizi care au luat suficient de mulți pumni în cap ca să poată să-și dea competent cu părerea pe acest subiect. Totuși trebuie să facem o remarcă, în secolul XX, care a avut cel puțin NxM ”meciuri ale secolului”, pugiliștii vedetă erau ceva mai grei iar premiile ceva mai ușoare.

În veacul în care mulți dintre noi ne-am născut, marile confruntări pugilistice erau la categoriile ”grea” și ”supergrea”, străbunicii amatori de box încă mai povestesc nepoților de meciurile: Jack Dempsey – Luis Firpo, Joe Louis – Max Schmeling, Rocky Marciano – Joe Walcott, Joe Frazier – Muhammad Ali, Muhammad Ali – George Foreman, Buster Douglas – Mike Tyson, Lennox Lewis – Evander Holyfield.

Însă, în zorii secolului XXI au apărut doi plăvani din Ucraina, frații Klitschko, care între o candidatură la primăria Kievului, un Maidan sau o discuție geo-politică alături de doamna Merkel, și-au zdrobit inestetic toți adversarii, punând la podea și interesul publicului pentru categoria supergrea.

Când boxul bâjbâia după modele, din spuma cartierelor mărginașe, ca să nu spunem marginale, au apărut Mayweather  și Pacquiao, care au reinventat boxul spectacol,  bazat mai puțin pe forță dar mai mult pe viteză. Celor doi le-au făcut destui portrete la comandă, reușind să creeze imaginile ideale pentru o astfel de confruntare, băiatul rău, americanul care se învelește cu pături groase de dolari, păcătos până în vîrful unghiilor, și filipinezul familist, care după ce a trecut prin ”valea plângerii” a descoperit vestea cea bună a Evangheliei, așa că nu vom insista pe descrierea lor, mai ales când putem face apel la un maestru al literelor.

Cu câteva zeci de ani înainte de nașterea celor doi eroi ai dimineții de duminică, în 1926, Ernest Hemingway, mare iubitor de box, reușea să-i portretizeze într-un singur personaj pe amândoi, în prima pagină a romanului Fiesta.

Robert Cohn fusese cândva campion de box, la categoria mijlocie, al Universităţii Princeton. Să nu vă închipuiţi că un asemenea  titlu  câştigat  la  box  mă  impresionează  în  mod deosebit,  dar  pentru  Cohn  însemna  foarte  mult.  Nu prea  îi păsa  lui  de  box,  ba  în realitate  chiar  nici  nu  putea  să-l sufere, însă îl învăţase cu mult chin şi într-adevăr temeinic pentru a contracara complexul de inferioritate şi timiditatea pricinuite de faptul că la Princeton toţi îi aduceau aminte că e evreu.

Ernest Miller Hemingway (21 iulie 1899 – 2 iulie 1961)

Ernest Miller Hemingway (21 iulie 1899 – 2 iulie 1961)

Gândul că ar fi în stare să trântească la pământ pe oricine l-ar fi jignit reprezenta un anumit suport moral, deşi fiind foarte timid şi totdeauna îndatoritor, niciodată nu se bătea în afara sălii de sport. A fost cel mai strălucit elev al lui Spider Kelly. După obiceiul său, Spider Kelly îi învăţa pe toţi tinerii   ce-i  erau  elevi  să  boxeze  ca  la  categoria  pană, indiferent dacă ar fi cântărit o sută cinci sau două sute cinci funturi. Dar se părea că lui Cohn metoda i se potriveşte.

Era într-adevăr  foarte  iute  în  mişcări.  Se  dovedise  atât  de înzestrat,  încât  Spider  i-a alcătuit numaidecât un program supraîncărcat, făcându-l să umble întruna cu nasul zdrobit. Lucrul acesta a sporit aversiunea lui Cohn faţă de box, dar în acelaşi timp i-a oferit o satisfacţie oarecum ciudată, şi nu încape nicio îndoială că i-a corectat forma nasului.  – Ernest Hemingway, Fiesta

Cei care se grăbesc să pună etichete, să nu facă acest lucru cu boxul, pugilismul nu este doar despre pumni, sânge și pomeți zdrobiți. Despre ce este cu adevărat? Răspunsul este prea lung pentru acest colț de rubrică, dar vă dau un început: cândva i se spunea ”nobila artă”!

Foto: Hemingway, Mayweather și Pacquiao – wikipedia

08
/05
/16

Există întâmplări în viaţă care par a fi extrase din romane, iar cele din romane, de multe ori, par rupte din viaţă. Ioan Russu Şirianu povestește în memoriile sale cum, eliminat din școala de la Arad, îmbrăcat cu iţari şi surtuc, încălţat cu opinci, pleacă pe jos spre Bucureşti, nădăjduind că-şi va găsi de lucru la unchiul Slavici.  Pe drum, îl cunoaște pe George Coșbuc.

05
/05
/16

,,Viaţa ficţiunii după o Revoluţie” este cea mai recentă carte publicată de Radu Cosaşu (Oscar Rohrlich). A apărut în această primăvară la Editura Polirom. Cartea aceasta (un roman, nu o colecţie de eseuri!) este scrisă ca un teribil epistolar în două părţi.

27
/04
/16

Rămăşiţele pământeşti ale lui Pablo Neruda au fost reînhumate pe țărmul Oceanului Pacific, în grădina casei sale din Isla Negra, pe coasta centrală chiliană. În urmă trei ani, trupul scriitorului fusese exhumat pentru a clarifica dacă poetul a fost asasinat în timpul dictaturii lui Augusto Pinochet.

26
/04
/16

Actrița Oana Pellea va fi, vineri, alături de Cristina Casian și Barbu Ollănescu-Orendi, oaspetele Serilor "Acasă". În cadrul evenimentului, sub genericul "Acasă la boierii Ollănești și la Amza Pellea" vor fi prezentate cărţile: "Jurnal 2003-2009", de Oana Pellea, "Să râdem cu Nea Mărin", de Amza Pellea și "Așa a fost să fie. Amintiri din anii mei buni și răi", de Barbu Ollănescu-Orendi.

24
/04
/16

“În dulcele stil clasic”, „Donul liniştit”, „Românismul, Catehismul unei noi spiritualități”, „Moara cu noroc”, „Leo Africanus” sau chiar... „Abecedarul” sunt cărţi care au trasat direcţii în personalitatea şi cariera actualilor lideri ai României. De Ziua Internațională a Cărții, revista Q Magazine a “interogat” câteva dintre personalităţile zilei pe tema cărţii preferate. Vă prezentăm mai jos scurte fragmente din acest demers.

22
/04
/16

În mai puţin de o lună, în capitală debutează cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări vor sosi la Bucureşti în perioada 18 – 22 mai, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: lecturi publice, mese rotunde, dezbateri și performance-uri.

22
/04
/16

„Nu-i amintire care să nu se şteargă cu timpul, nici durere pe care să nu o mistuie vremea.”, Don Quijote de la Mancha, Miguel de Cervantes. În urmă cu 400 de ani se stingea din viaţă întemeietorul romanului modern şi simbolul literaturii spaniole.

21
/04
/16

Comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Miguel de Cervantes, în 22 aprilie, va marca și sfârșitul unei serii de 17.000 mesaje postate pe Twitter care reproduc integral romanul "Don Quijote" al scriitorului emblematic al literaturii spaniole. Autorul acestei ingenioase transcrieri este un inginer informatician spaniol de 55 de ani.

21
/04
/16

Vacanţe filocalice, de Gabriel Pătraşcu, şi Crux, de George State sunt volumele câştigătoare ale Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească, ediţia 2015, la secţiunea „Proză”, respectiv „Poezie”. Ambele volume vor fi lansate în cadrul Salonului Internaţional de Carte „Bookfest”, care va avea loc în perioada 1 – 5 iunie, la Romexpo Bucureşti.

20
/04
/16

În această seară, de la ora 19.00, la Club A din Bucureşti (Str. Blănari nr. 14), în cadrul „Cafenelei critice”, va avea loc un dialog cu Matei Vişniec despre ultimul său roman, Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă..., apărut recent la Editura Cartea Românească, disponibil şi în format digital. Invitați: Bogdan-Alexandru Stănescu, Cosmin Ciotloş; Amfitrion: Ion Bogdan Lefter

19
/04
/16

În această seară, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt aşteptati la librăria Humanitas Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) pentru lansarea celui mai nou roman al lui Amos Oz, Iuda, o realizare literară care repune în discuție, din perspectiva etică, politică și istorică, figura trădătorului și conceptul de trădare.

15
/04
/16

La ediția actuală a Târgului de Carte de la Londra, Institutul Cultural Român a așezat în centrul programului românesc figura lui Mircea Eliade, marele scriitor și istoric al religiilor care a petrecut, în 1940/41, opt luni în sediul din Belgrave Square nr. 1, ca atașat cultural al României în Regatul Marii Britanii.

14
/04
/16

Săptămâna viitoare (18 - 22 aprilie), şase poeţi britanici contemporani vin la Bucureşti, pentru a stiliza traduceri din poezia română contemporană. Pe lista celor peste 40 de poeţi români ale căror versuri vor fi traduse în limba engleză se află nume precum: Ana Blandiana, Nora Iuga, Angela Marinescu, Emil Brumaru sau Mircea Cărtărescu